Curaj.Net

Слухи о мировом сионизме сильно преувеличены

Roman Croitor — Tue, 09 Feb 2010 14:17:33 +0000

Протоирей Анатолий Чибрик преподал миру новый урок ненависти, заклеймив на третьей теологической конференции новые технологии, гомосексуализм, Запад и спектакль «Монологи вагины». Я не берусь комментировать этот бред, отмечу лишь, что ненависть Чибрика имеет очень разносторонний характер, простираясь от однополой любви до вагины. Однако меня беспокоит и удивляет безнаказанность этого провокатора-экстремиста, который уже однажды спровоцировал международный скандал и замарал облик Республики Молдовы, поправ иудейскую святыню – менору – в конце прошлого года. Сообщалось, что на провокатора Чибрика был всего лишь наложен административный штраф, который, судя по запальчивому интервью в прессе, Чибрик и не собирается выплачивать. Из всего случившегося я могу сделать только один вывод: если беснующийся провокатор может безнаказанно вытирать ноги об иудейскую святыню, то значит слухи о мировом сионизме сильно преувеличены.

Şoarecii găsesc în capcană brînza gratuită, ce găsim noi la “UNITE”

Ion de la Criuleni — Tue, 09 Feb 2010 13:07:32 +0000

Am auzit la televizor reclama companiei MoldTelecom privitor la telefonia “UNITE” utmătorul anunţ: “Dacă vă conectaţi pînă la 31 decembrie la un număr “UNITE” primiţi un telefon cadou şi veţi avea şase luni de convorbiri gratuite în reţeaua Moldtelecom şi Unite şi nelimitat”

Am decis să deschid un număr la Unite şi să comunic gratuit şi nelimitat. La finele lunii vine bonul de plată pentru achitarea minutelor “gratuite şi nelimitate” în reţeaua MoldTelecom şi Unite şi încă pentru achitarea minutelor suplimentare.

Am dat un telefon pentru a mă informa la compania Unite şi primesc următorul răspuns: “gratuit şi nelimitat pot vorbi numai între numerile noi deschise, adica între abonaţii care s-au abonat numai în această perioadă. Deci după ce s-a învestit în acest număr o speranţă am devenit în pelea şobolanului în capcană.

Eată şi pe pagina oficială a companiei “brinza” este şi astăzi diferită de explicaţiile date de operatorii companiei MoldTelecom după ce vă abonaţi.

Eată o poză a “brînzîcăi dulci”

Urmează ONG-urile din Transnistria! Pe locuri: FOC!!!

blogeri in retea — Tue, 09 Feb 2010 09:44:51 +0000

Acum câteva zile am primit un link de la un prieten din Transnistria. Când l-am întrebat ce este acolo, mi-a răspuns şiret să mă uit singură că o să mă distreze conţinutul.
Am citit…, dar distracţia nu şi-a făcut simţită prezenţa… .

Foto: Meridian INFO

După numai două zile, făcând surfing prin presa rusă şi cea transnistreană găsesc încă un articol. Acelaşi subiect: Organizaţiile Non-Guvernamentale din Transnistria – purtătoare ale viruşilor democratici occidentali.

“ONG-urile au rolul primordial de a menţine stabilitatea şi de a asigura credibilitatea unei societăţi democratice, prin crearea unei legături permanente între cetăţeni şi guvern. Menţinerea stabilităţii se face printr-un transfer de informaţii de la cetăţeni către guvernanţi, iar asigurarea credibilităţii prin girarea deciziilor luate de către guvern în faţa cetăţenilor. Deoarece nu sunt motivate de profit sau de voturi, organizaţiile din sectorul non-profit deţin un important capital public de loialitate şi incredere,” ne spune Lavinia Andrei de la “TERRA Mileniul III”.

Pe hârtie totul pare să fie destul de frumos, dar când eşti din Transnistria şi mai eşti reprezentant al unui ONG, lucrurile nu mai par atât de sclipitoare, pentru că rişti să lupţi cu două extreme:

1. îţi este interzisă activitatea desfăşurată în conformitate cu statutul ONG-ului din care faci parte de către autorităţile scâr(mir)noviste pentru că instigi la anti-statalism;

2. eşti cumpărat, ai bani destul de mulţi, dar mai primeşti şi un bonus roşu: un telefon cu firul până în biroul lui Smirnov.

În ambele cazuri devii inutil SOCIETĂŢII CIVILE la dezvoltarea căreia doreai să îţi aduci OBOLUL.

În anul 2007, după ce am revenit de la studii înapoi la Chişinău, am avut posibilitatea să cunosc mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile şi chiar am luat parte la activităţile unei organizaţii non-guvernamentale. Aşa am cunoscut şi câteva persoane din Transnistria, care erau implicate în mediul asociativ şi promovau principiile şi valorile europene în rândul tinerilor.

„Suntem fermi convinşi că dacă vom deschide acest Centru de Informare Europeană în Tiraspol, după modelul Dvs. Vom reuşi să facem atractivă Uniunea Europeană pentru cei de acolo şi astfel îşi vor dori să revină în componenţa Republicii Moldova, care este puţin mai avansată, din punct de vedere economic, decât noi… . Dar pentru a reuşi acest lucru avem nevoie de instruire în tot ceea ce înseamnă UNIUNE EUROPEANĂ,” ne spunea tânărul venit de la Tiraspol, care-şi dorea un parteneriat cu AIIE şi căruia nu puteam să nu îi dau dreptate: doar făcând cât mai atractiv malul drept al Nistrului am fi putut să realizăm reîntregirea teritorială a Republcii Moldova.

Astăzi nu mai cred în puterea societăţii civile din Transnistria. Ea nu mai există!

Şi cum să existe aceasta dacă la Tiraspol se organizează întruniri între autorităţile transnistrene, reprezentanţii mediului academic şi reprezentanţii mediului asociativ, în cadrul cărora se face „profilactică” (acesta este termenul utilizat în articol) în creierele tinerilor ONG-şti? Acestora li se povesteşte despre pericolul revoluţiilor portocalii şi rolul CIA în perpetuarea lor. Cum să existe acestea când profesorii universitari rostesc discursuri pline de patos, în care prezintă rolul reprezentanţilor mediului asociativ în destabilizarea vieţii interne a „MARELUI STAT TRANSNISTRIA”? Cum să existe acestea dacă de acum înainte se pare că vei avea nevoie de acordul acestor profesori sau al autorităţilor pentru a deveni membru al unui ONG? Cum să ai încredere în acestea când până şi angajaţii OSCE-ului, care prin „coincidenţă” sunt şi fondatori ai unor ONG-uri din Tiraspol, i-au vândut pentru sume destul de mari pe tinerii cărora le vorbeau de valori şi principii?

Organizaţiile Non-Guvernamentale din Transnistria primesc sume mari de bani pentru a desfăşura activităţi sociale. Problema este că donatorul nu se duce pe teren să vadă dacă aceştia, într-adevăr, sunt utilizaţi în conformitate cu obligaţiile contractuale. Şi cum ar putea să verifice, dacă el nu poate să pună piciorul pe acel teritoriu, care „îi aparţine” luminăţiei sale Smirnov? Şi dacă nu ai idee ce se întâmplă cu banii tăi de ce îi mai dai? Pentru că dă bine la public?

PS: va recomand sa cititi cele doua articole, ascunse in cuvintele inserate cu albastru.

Angela Gramada

nedumeriri in privinta sufletului

blogeri in retea — Tue, 09 Feb 2010 06:38:52 +0000

de la picturi menite sa te inspaimante pana la bancuri fiecare si-a dat cu parerea despre iad. ca te taie dracii in doua, ca te spanzura de limba, ca arzi in cazanu cu smoala, etc, etc.
poi stai o ţâră. in iad ajungi cu sufletu nu cu trupu. sufletu are sistem nervos? are organe de simt? sufletu e dublura invizibila a trupului?

daca da atunci de ce ai nevoie de un medium ca sa convingi fantoma din sufragerie sa nu mai arunce cu bibelouri in tine? ca doar are gura sa-ti zica cine e si ce vrea.

si daca tre sa te nasti mai cu mot ca sa poti vorbi cu cei de pe lumea ailalta atunci de ce crede toata prostimea in abureala aia cu ”inregistrari din iad” ?

daca fac o inregistrare in care se aud rasete de copii si muzica bisericeasca pe fundal si pun pe youtube ma crede cineva ca am inregistrat sunete din rai?

mare e universu si mi-e groaza cand ma gandesc numa cati prosti is pe pamant.

iete ba desteptilor de ce nu se tem oamenii de stiinta de iad:

roguefilthpunk

IDIOTISM SI TIMPENII

Sula_Mircea — Mon, 08 Feb 2010 23:22:21 +0000

A zi am avut o zi buna pina seara pina cind mam urcat in microbuzul lui finul lui Stepaniuc,dupa mine sa mai urcat un domn si o doamna si de la o discutie banala de ce sa mutat locul in care urcam in microbuz sa ajuns la ziua de sapte aprilie la care finul lui stepaniuc a facut niste declaratii timpite dupa parerea mea.Una dintre ele este aceia ca pe 7 aprilie linga gemenii sedea o masina cu alcool unde toti tinerii inainte de a merge sa protesteze serveau lichidul magic. A doua aberatie este aceia ca lupu turcan si altii au deschis seifurile nu la ordinul lui Voronin ci la Ordinul lui Filat Ghimpu si Chirtoaca.O alta declaratie timpita este aceia ca a fost adusa o masina de pietre ca sa se arunce in geamurile presidentiei si parlamentului si in fortele de ordine.

79 DE ISTORICI SE JUDECA CU STEPANIUC

Sula_Mircea — Mon, 08 Feb 2010 23:19:21 +0000

Cei 79 de istorici care contestă doctoratul lui Victor Stepaniuc au atacat în judecată Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNNA) pentru că acesta a ignorat cererea lor de a reexamina teza de doctorat a politicianului.

La 11 decembrie, TIMPUL a publicat articolul „Istoricii detestă falsul, plagiatul şi incompetenţa lui Victor Stepaniuc”, semnat de 79 de istorici care au depus la CNNA un demers prin care au cerut crearea unei comisii de experţi nepărtinitori, care să studieze toată documentaţia ce a stat la baza promovării doctoratului lui Stepaniuc – acolo unde, pârâţii susţin, au existat numeroase încălcări. De asemenea, istoricii au solicitat re-expertizarea tezei care, potrivit lor, conţine plagiat, mistificarea şi falsificarea surselor de arhivă, opinii unilaterale, trunchieri, trişări etc. Deoarece instituţia care se ocupă de acreditarea cadrelor ştiinţifice nu a răspuns solicitării nici după expirarea termenului legal în care trebuia să o facă, istoricii au cerut instanţei de judecată să oblige CNNA să le satisfacă demersul. „Legea obligă CNNA să răspundă chiar şi unui singur petiţionar, cu atât mai mult unui demers semnat de un număr impunător de cercetători istorici”, a spus Sergiu Musteaţă, preşedintele Asociaţiei Istoricilor.

Amintim că, la 30 noiembrie 2007, la Academia de Administrare Publică de pe lângă preşedintele RM, ex-comunistul Victor Stepaniuc şi-a susţinut public teza de doctor în istorie, „Evoluţia statalităţii moldoveneşti în epoca contemporană”. Mai mulţi istorici au adus probe despre plagiatul, mistificarea şi falsificarea surselor de arhivă, discrepanţa dintre titlul, planul şi conţinutul lucrării. „Credem că persoană care a folosit mai multe tehnici interzise şi care nu sunt demne nu poate beneficia de aceleaşi privilegii ca şi alţi doctori în istorie; mai mult, acestea ne afectează drepturile şi interesele noastre”, se spune în cererea de chemare în judecată. Din cei 79 de istorici trei sunt academicieni, 17 – doctori hablilitaţi în istorie şi 41 – doctori în istorie şi drept, cercetători ştiinţifici.

WAW! Protest inedit în Ukraina

A Stan — Mon, 08 Feb 2010 19:39:52 +0000

La secţia de votare în care va vota candidatul la preşedinţie, Viktor Yanukovych, cele patru activişte din organizaţia de femei “Femen” dezbrăcati până la talie au scandat: “Stop violarea ţării“.

Comentarii 116

Pentru a vedea si citi mai multe accesati aici.

Am Gasit De Lucru Pentru Mark Tkaciuk In Partidul Communist Din Kerala, India

blogeri in retea — Mon, 08 Feb 2010 09:30:51 +0000

Kerala este un stat Indian aflat in sudvestul tarii. Se pare ca autonomia locala in statele indiene nu este un lucru abstract. La cirma celui mai bogat stat Indian se afla partidul communist pe care ei il numesc partid socialist. Partidul se numeste communist si daca il intrebi un Indian local cine il guverneaza o sa zica socialistii. E usor sa observi prezenta acestui partid la guvernare. In fiecare oras si pe fiecare stilp sta cite un steag rosu cu secera si ciocanul. In acest mediu aceasta imagine arata foarte comic. Comicul trece repede cind vezi numarul de politisti si cum e organizate viata aici. Trecind prin diferite orase am vazut tot felul de intilniri in public, niste mitinguri cu steaguri comuniste si acest drapel rosu peste tot. La gara din Ernakulam, unul dintre orasele majore din Kerala, statea un poster mare cu Lenin si cu un mesaj de sustinere pentru uniunea de muncitori dintr-un. Stiti cit de diferiti sunt statele indiene intre ele? Kerala are o limba proprie…oamenii cele mai deseori ori nu stiu Hindi..si daca un Indian din alt stat vine aici ei comunica intre ei cu o engleza dubioasa si greu de inteles. Asta nu este ceva neobisnuit, India are peste 33 de limbi si 800 de dialecte. Ieri am fost martorul unui moment care m-a convins ca communismul are ceva in comun oriunde nu ar fi. Sunt obosit de temele politice dar credetima cind esti in acest loc involuntar faci niste comparatii. Am venit in Cherrai beach seara. Am vrut sa fugim departe de oras si galagia masinilor si motocletelor. E o plaja linistita si aproape fara oameni, nici un internet, telefon si money exchange (am venit in alt oras pentru a scrie acest articol). Ieri seara era duminica si cam multi oameni pe plaja(era si o sarbatoare locala). Numarul de civili era egal cu cel de politisti si se pare ca o grupa de tineri avea cu ei niste embleme de alt partid sau organizatie..asa si nu am prins istoria pina la urma. Politia a asteptat ca tinerii sa iasa din ocean..aveau niste bite lungi si subtiri si au inceput sa dea cu betele peste ei. Oamenii din jur mi-au spus ca acesti tineri nu sunt placuti de “partid”.

Eu am avut ocazia sa discut cu un membru de partid dintr-un sat mic de citeva sute de oameni. I-am povestit despre Mark Tkaciuc si despre meritele acestuia, capacitatile de strateg si Manipulator. Acest om a dezvolatat facultatea de “Propaganda Studies” in Moldova si a facut din ea o stiinta. Cine poate lansa atitea mesaje propagandiste in stil sovietic cu o astfel forta de convingere? Mark a reusit. Cine a uitat sa-i lamureasca ca Uniunea sovietica a cazut si oamenii au internet? Nu stiu. Si tot acest mix de propaganda, manipulare si marketing au adus un success cit de cit constant timp de atitea ani. Mark continua sa lucreze cu acelasi entuziasm doar ca lucrurile nu mai merg atit de bine. Procentele de alegatori scad simtitor si probabil in acelasi stil Mark va spune ca partidul sa debarasat de acel procent de alegatori care opreau dezvoltarea partidului…niste 10, 20% de alegatori nemernici de care in sfirsit au scapat

Imi fac griji pentru Mark, el a ramas acelasi profesionist si metodele lui sunt bine puse la punct doar ca oamenii si tinerii din Moldova nu mai sunt aceeasi. De ce sa-si piarda potentialul si timpul in Moldova? Noi am trecut rubiconul iar Mark si campania au ramas pe celalalt mal. Evident ca nu el singur este designer a tuturor, nu sunt fan al teorii conspiratiei doar ca rolul lui este totusi indiscutabil. Si iata am gasit o varianta mai buna pentru el, un stat indian cu 38 de milioane de oameni in care lumea nu se va schimba in urmatorii 50 de ani. Teren perfect pentru el de a-si continua activitatea prodigioasa. Cum si am spus mai sus am vb cu membrul de partid si mi-a sugerat ca au nevoie de astfel de oameni ca Mark cu o astfel de experienta si ca va fi primit la cel mai inalt nivel. Mai ales cind i-am spus ca Mark nu va cere salariu mare…el lucreaza pentru idee…… partidistul a intrat in extaz. Sper sa aprecieze acest gest.

Eu voi sta citeav zile in Cherrai beach ca apoi sa zbor spre Delhi si sa iau trenul spre Taj Mahal. Miine o sa incerc sa gasesc internet iarasi pentru un Video din Munnar si niste poze si impresii locale. Ne vedem curind. si apropo…azi e ultima zi pentru inscrierea la concurs!!!!

live indian travel journal

Haideţi să râdem un pic

Dan-Claudiu Buzdugan — Mon, 08 Feb 2010 03:25:37 +0000

Am făcut un montaj cu cele mai comice poze pe care le-am făcut şi sper să vă placă, să vă distreze iar pentru câteva minute să uitaţi de răutate, de abuz, de boală şi de sărăcie.
Un om vesel este mult mai bogat sufleteşte decât un bogat fugărit de fisc. Sunt curios care poză sau poze v-au plăcut cel mai mult, sau care v-au deranjat. Astfel de poze se strâng în timp după lungi căutări, după o sortare destul de severă şi sunt rezultatul unui spirit de observaţie bine dezvoltat dar şi de o căruţă de noroc. Să sperăm ca în timp să fim liberi deplini, să nu mai existe legi doar pentru clasa de mijloc şi favoruri pentru clasa burgheză, să nu mai existe sărăcie nici economică şi nici intelectuală.

Înteresantă lecţie predă comuniştii celor cu urechile şi ochii astupate

Ion de la Criuleni — Mon, 08 Feb 2010 01:56:33 +0000

Privin jurnaltv am auzit lecţii tîmpite a comuniştilor pe care le predică pentru a eşi din noroiul pe care îl fac tot ei din 1944.

Adica România cu rachete americane ne pune pe noi în pericol din partea Rusiei. Dar dacă întoacem “tigaea” invers oare nu ne tot frigem? Oare prezenţa militară rusă pe teritoriul RM nu este un pericol din partea USA?

Şi dacă este pericol şi o prezenţă militară sau alta nu tot război v-a fi?

Alta este că dacă ambele forţe militare vor fi la distanţă mare de RM abea atunci putem vorbi de o posibelă pace. Dar daţi să vedem ce daune sau beneficii ne aduce o forţă militară şi alta.

1) Forţele militare ruse: pagube – ocupaţie ilegală din 1944; deportările în masă a poporului băştinaş; desfiinţarea bisericii locale şi întroducerea bisericii ocupante ruse; atacurile asupra limbei vorbite băştinaşe (nerecunoaşterea ); migrarea ilegală masivă a cet. ruşi în perioada de ocupaţie; rusificarea populaţiei forţate; destrugerea clasei intelectuale…

Beneficiu – blendate cu mercenari care ne împuşcă; depozit cu muniţii care are posibilitatea de a fi axplodat oricînd şi a ne nimici ca pe nişte muşte; ofiţeri ai armatei ruse deslocaţi în apartamentele militarilor ai RM…

Forţe militare NATO (SUA): pagube – nus.

beneficiu – pregătirea cadrelor militare pentru apărarea RM, donaţii materiale în folosul RM.

Pe cine trebue de ales, Rusia sau NATO? Rămîne să facă alegerea fiecare în parte dar cu o informaţie amplă avînd la baza alegerilor. Şi nu cum fac comuniştii arătînd ce este peste gard şi ascunzînd ce este în casă.

Domnilor “comunişti” lăsaţi minciuna şi sperietul fiindcă războiul dintre Rusia şi SUA nu a depins de RM şi nu v-a depinde. Cum şi desfiinţarea a URSSului nu a depins de Frontul Popular cum aţi mai predicat-o pe timpuri pentru a veni la putere ca să furaţi ţara şi să deveniţi miliardari şi milionari peste noapte.

Timpul vostru este trecut în istorie. Aţi mai rămas ca o rămăşiţă care se zbate ca şarpele veninos fără cap pînă “la apus de soare”.

Încă o povestioară de “binefacerea” comuniştilor o puteţi citi aici.

Ion de la Criuleni

Nepasare sau frică?

aservice — Sun, 07 Feb 2010 22:27:54 +0000

Am omorat o multime de timp pentru ocupatia de a “rasfoi ” presa electronica.Nu absolut intamplator am dat si de mutra lui Voronin care slava domnului nu este asa de mediatizat ca in timpul “domniei mariei sale”. Fizionomia sa mi-a trezit sentimente de greata repulsie si tot ce vrei la un loc ca in cazul cand dai de o gramada de rahat imprastiata pe pantoful tau. Citind articolele care insoteau imaginile acestui magar m-am intrebat de ce oare lumea nu da semne de neliniste privitor la ceea ce se intampla in partea mai putin cunoscuta a conducerii. Ei, cum e posibil ca cineva sa-si bata joc in asa mod de rad si gainile de noi.

Si cand te gandesti ca toate relele din ultimii ani se datoreaza in special “iubitului nostru tatuca Voronin” care cu promisiuni desarte a ajuns la putere si cu nerusinare si-a calcat in picioare alegatorii care i-au dat credit de incredere si chiar pe cei prosti care ca boii dusi de franghie au votat de fiecare data pentru el.

Ce sa fie oare ?

Nepasare sau frica?

Dati-va si voi cu parerea ca sa stiu si eu ce se intampla.Pentru ca imi pare deja de mult timp ca doar eu vad aceste lucruri iar ceilalti din jur stau si tac pentru ca sunt multumiti.

Nu cred ca e asa.

Declaraţie despre intenţia de a edifica monumente noi şi a redenumi străzi în cinstea victimelor violenţelor din aprilie 2009

Asociatia Hyde Park — Sun, 07 Feb 2010 21:37:54 +0000

Organizaţia Hyde Park se declară îngrijorată de faptul că fărădelegile fostului regim nu sunt pedepsite, crimele nu sunt cercetate eficient şi în termeni rezonabili, vinovaţii nu sunt identificaţi încă şi nici nu riscă să ajungă degrabă după gratii, astfel jucându-se pentru publicul nerăbdător doar un spectacol revoltător, în care Procuratura, Poliţia şi Justiţia se prefac că-şi fac datoria.

La aproape 10 luni de la evenimentele din aprilie, nu sunt penalizaţi cei care au dat ordine să nu se intervină pe 7 aprilie, apoi au dispus să se tragă în oameni pe 8 aprilie şi, ulterior, să fie arestaţi sute de cetăţeni nevinovaţi, au permis şi poate chiar încurajat să fie torturaţi, maltrataţi şi intimidaţi la comisariate şi în alte locuri de detenţie, au admis ca oamenii să fie judecaţi altundeva decît în sala de judecată, fără apărare şi cu încălcarea flagrantă a altor norme democratice elementare.

Trezeşte suspiciuni o nouă intenţie a actualei guvernări de a instala în faţa legislativului un monument al victimelor torturii. Mai ales că acest proces, concursul de proiecte, se face fără consultarea societăţii civile, fără o suficientă mediatizare. La fel se întîmplă şi cu redenumirea unei străzi sau scuar din Chişinău, proiecte inutile, propagandistice, care vor să ţină loc de fapte şi decizii absolute necesare şi urgente.

Considerăm că este mult mai importantă anchetarea şi pedepsirea vinovaţior decât instalarea unui monument, menit să distragă atenţia de la adevărata problemă. Până la urmă, unde e victoria cea mare? Cine o simte?

Vlad Filat declara :”Nu trebuie să uităm de oamenii care au luptat pentru libertate la 7-8 aprilie”. Şi ce facem cu cei care au luptat pentru libertate şi ar mai lupta, dacă frica de a nu li se fabrica dosare n-ar fi atât de mare? Ce facem cu cei care au participat la evenimentele din aprilie şi încă mai sunt ameninţaţi de poliţişti sau de procurori?

Cerem să fie identificaţi şi pedepsiţi adevăraţii vinovaţi, să fie achitate despăgubiri celor care au fost maltrataţi, hărţuiţi, intimidaţi. Vrem şi vă cerem să edificaţi statul de drept promis.

Altfel, nu aveţi dreptul moral de a instala un monument celor ce au luptat pentru schimbare, în condiţiile în care schimbarea nu s-a produs cu numele partidelor şi a persoanelor aflate la guvernare.

Parascovia Topada, preşedinte

parascovia.topada@gmail.com

Petiţie

editor — Sun, 07 Feb 2010 21:15:02 +0000

Ma numesc Ispas Sabin Marius din Tg-Jiu, judeţ Gorj, strada minerilor, bl.4, sc.4, ap.78,in varsta de 39 de ani, pensionat pe caz de boală.
Din 30.09.2008 când în cele din urma m-au dat ,,inapt” am trimis şi 2-3 memorii şi petiţii, lunar domnului ministru al M.Ap.N.si la multe alte instituţii.
Din timpul stagiului militar şi până în 2008 am trimis anual memorii la M.Ap.N, unde conform certificatului medico-militar nr. 424/10 din 26.01.1993 si nr.8130/4 din 30.09.2008 am fost diacnosticat cu o boala incurabilă din naştere la inima (din cauza ca nu am fost clasat din 1993 boal s-a agravat) dar nu mi s-a stabilit ,,legatura cuzala” pentru a nu primi pensie militara, iar cei din comisie m-au minţit …, pentru a continua stagiul militar in locul altui individ …
Am excutat stagiul militar, de operat nu m-au operat, tratament n-am primit de niciun fel iar dupa nenumarate memorii facute de tatal meu şi de mine am fost şi sunt umilit de toate instituţiile …militare.
Deoarece nu am contract de munca cu M.Ap.N. (armata fiind obligatorie) instituţii nu există, de judecat nu m-am judecat niciodată şi asistenţă juridica nu mi s-a acordat.
Va rog sa ma ajutaţi deoarece nu pot face faţă, chiar unui proces daca nu sunt susţinut de nicio lege sau instituţie. Menţionez că în 2009 cînd am fost în audienţă la domnul Oancea am dat numele unei persoane care erea tot în situaţia mea şi o rezolvase cu citeva zile inaintea mea, şi mi sa răspuns rîzînd că o sa verifice.
Şi la data 30.09.2008 când m-au dat INAPT nu am fost diagnosticat corect, la dosar am depus documente.
Toţi factori de decizie din armată au fost şi mai sunt organizaţi în sistem mafiot .Va rog sa luaţi măsuri. Cu respect rog a ma programa în audienţă la dumneavoastră domnule ministru.

data:07.01.2010 tel:0766592313 semnatura: Ispas Sabin Marius

Personal domnului ministru al M.Ap.N.

Personal: AVOCATULUI POPORULUI

Altă informaţie adusă de acelaşi autor:

Domnule Ministru,
Subsemnatul Ispas Sabin Marius,domiciliat in Tg-Jiu,str.minerilor,bl.4,ap.78,jud.Gorj ,formulez prezenta CONTESTATIE IMPOTRIVA DECIZIEIC.M.J.GORJ,NR.CRZ269,DIN19.01.2010,solicitandu-va un raspuns in scris,pentru dovedirea contestatiei.
Depun prezenta contestatie pe linga actele aflate la dosar.
Mentionez sa dispuneti RESTABILIREA SITUATIEI DE FAPT ANTERIOARA SAVIRSIRI INFRACTIUNILOR.
DATA:05.02.2010 SEMNATURA:ISPAS S.M.

PERSONAL DOMNULUI MINISTRU AL M. Ap.N.
petiti42da15e2-d761-4561-893f-6afaed30361e
… 33eeb302-3b55-43c9-b6ef-35475226efc1
From:
Ispas Sabin
***
PETITI:MAFIOTII…ORGANIZATII MAFIOTE…INSTITUTI.LEGEA E PENTRU CEI SLABI…TINETIO TOT ASA CA NU ARE NICI DRACU CE VA FACE.SA MA JUDEC CU MAFIA DUPA CE SI-A BATUT JOC DE MINE,SA MA INDOP CU PASTILE CA DOAR ASTAI SISTEMUL,FOARTE BINE.BATETIVA TOTI JOC CA DOAR ESTE DEMOCRATIE.
…
From:
Ispas Sabin

***

ADRESA NR.25/08.01/2010 ESTE LA FEL DE MINCINOASA CA TOATE ACCTELE MILITARE(SI NU NUMAI),SUNT MILITAR IN REZERVA,INCA TINERI SUNT CHEMATI LA C.M.J. PENTRU A FI LUATI IN EVIDENTA.PERSONAL PROCURORULUI MILITAR SEF ADJUNCT(SECTIA PARCHETELOR MILITARE) CARE LA SUNAT MAFIA(COMANDANTUL CENTRULUI MILITAR GORJ) CARE IO FI SPUS,DA-L DRACU MAI LATRA SI EL PINA TREC IAR TREI ANI…
SISTEMUL A AVUT GRIJE DE TOATE SI ACUM BENEFICIAZA.
BA NENOROCITILOR SUNT MILITAR IN REZERVA LA CARE INSTANTA DE JUDECATA COMPETENTA MA TRIMITETI.CU NENOROCITI CA ASTIA IMI CAUT EU DREPTATE!?…
petiti
…
From:
Ispas Sabin
***
DOMNULE MINISTRU BATAIA FIZICA SI ABUZURILE PSIHICE EREAU,SUNT SIGUR IN TOATA ARMATA SI BINE-NTELES SE STIE SI SE STIA.
DAR NU AVEAI CE FACE SI CUI SA-I RAPORTEZI ….

PETITI
…
From:
Ispas Sabin [Chat now]
***
LEGILE NU S-AU SCHIMBAT,S-AU ADUS MODIFICARI,TOATE ADRESELE SI CERTIFICATELE MEDICO MILITARE SUNT IDENTICE CU CELE DIN 1993.
LA ABUZURILE FACUTE…SI RECUNOSCUTE(PARTIAL…PE CERTIFICATELE MEDICO-MILITARE), SE FOLOSESC (DE, SA SCHIMBAT LEGEA) PENTRU A NU RECUNOASTE SI A FACE ALTE ABUZURI.

PERSONAL DOMNULUI MINISTRU AL M.AP.N.

petiti
…
From:
Ispas Sabin [Chat now]
***
PERSONAL DL.IOAN STAN,PRESEDINTE AL COMISIEI PENTRU CERCETAREA ABUZURILOR,CORUPTIEI SI PENTRU PETITI
PARLAMENTUL ROMANIEI-CAMERA DEPUTATILOR

petiti
…
From:
Ispas Sabin [Chat now]
***
ASTAZI 20.01.2010 AM PRIMIT O ADRESA,NR.CRZ 269 DIN 19.01.2010, DE LA C.M.J. GORJ IN CARE MI SE COMUNICA(DATA PETITIEI 07.01.2010,IAR EU AM TRIMIS ZILNIC), CA DE FIECARE DATA,URMATOARELE:
-CA NU POT BENEFICIA DE PENSIE MILITARA CONFORM LEGII NR.164/2001.EU NU AM NICI O VINA CA ANGAJATI MINISTERULUI APARARI NATIONALE NU SI-AU FACUT DATORIA(COMISIA MEDICALA DE INCORPORARE,COMISIA DE EXPERTIZA MEDICO- MILITARA,CARE NU MI-A STABILIT LEGATURA CAUZALA,SI ANGAJATI MINISTERULUI CARE STIAU DESPRE CE ESTE VORBA SI NE-AU MINTIT INCA DIN 1993).
-PENTRU STABILIREA ALTOR DREPTURI,IMI RECOMANDA SA MA ADRESEZ COMISIEI DE EXPERTIZA MEDICALA DIN CADRUL POLICLINICI TG-JIU.O ALTA ABERATIE CACI ACEASTA COMISIE ,NU ARE NICI O LEGATURA CU SERVICIUL MILITAR.
PETITI
…
From:
Ispas Sabin [Chat now]
***
DOMNULE PRESEDINTE(TRAIAN BASESCU) CE PARERE AVETI?…

PE 18. 01.2010 UN SUBOFITER DE LA C.M.J.GORJ MI-A CERUT COPII DUPA CERTIFICATELE MEDICO MILITARE DIN 1993(S-AU SPALAT PE MAINI)SI O SA SPUNA CA MINISTERUL ESTE DE VINA.S-AU A VENIT LA INTIMIDARE LA FEL CUM AU FACUT CIND MI-AU DAT LIVRETUL MILITAR(SI EREAM CU TATA),UN PLUTONIER ADJUTANT MI-A COMUNICAT VERBAL SA NU PARASESC LOCALITATEA CA VOI FI LUAT IN CONCENTRARE(OAMENI DE FELUL ACESTA MANINCA PENSIE MILITARA) DREPT URMARE TATA IA CERUT SA MA FACA BINE SI POT SA MA IA IN CONCENTRARE,SI TOT CERTINDUSE A VENIT UN OFITER,CARE LA DAT AFARA PE PLUTONIER…

PEYIYIE
…
From:
Ispas Sabin [Chat now]
***
DOMNULE MINISTRU,STIU CA AVETI TREBURI MULT MAI IMPORTANTE ,DAR VA ROG CERETI DOSARUL(DACA MAI EXISTA CU TOATE DOCUMENTELE MENTIONATE IN MEMORIILE SI PETITIILE TRIMISE PRIN POSTA) SI DOCUMENTELE DIN TIMPUL STAGIULUI MILITAR INCLUSIV ANONIMELE MELE CARE LE-A TRIMIS TATA LA M.AP.N.
…
From:
Ispas Sabin [Chat now]
***
IN LIVRETUL MILITAR COMISIA DE INCORPORARE A C.M.J. A HOTARIT” APT PT.SERVICIUL MILITAR”IAR IN ADEVERINTA DE RECRUTARE DOAR O SINGURA STAMPILA SI SEMNATURA CA SUNT LUAT IN EVIDENTA SI ATIT.
PT.CA ORDINUL DE SUS ERA CLAR (SA FAC EU… ARMATA IN LOCUL….)NU AVEA SI NU ARE NIMENI CE SA LE FACA . VERIFICATI CA IN 1993 AU VENIT DOUA COMISI(UNA DE LA M.AP.N SI UNA DE LA MARINA) LA MEMORIILE LUI TATA(SI IN PUSCARIE AVEAM DREPTURI, FATA DE ARMATA.)SI EU TRIMITEAM ANONIME SA NU GRESEASCA VREUN MAFIOT (OFITER) SA-MI DEA UN GLONT IN FUND ,CA AVEAU CARTUSE….

PETITIE
…
From:
Ispas Sabin [Chat now]
***

DACA EREAM CLASAT INAPT IN 1993 ,STIAM CA SUNT DE PENSIE MILITARA ,DAR MINTINDUMA EU SPERIAT DE BATAIE….SI ALTE REPERCURSIUNI,SI BINE INTELES NE STIIND DESPRE BOALA NIMIC,EI(COMISIA MEDICO-MILITARA)AU STIUT CHEAR DUPA CE LEAM SPUS CA NU VEDEAM NICI UN MEDICAMENT LA UNITATE SI PRIMEAM ANTIBIOTICE DE LA TATA CA FACEAM SEPTICEMIE….BINE-NTELES COMISIA CUNOSTEA MEDICUL UNITATI DAR STIAU CA SUNT DE-AI LOR TOTI,SI MAU PROSTIT IN FATA. CEI DE LA C. M. J. GORJ MI-AU SPUS CAND MAU CHEMAT ,CA SA NU MAI TRIMIT PETITI CA AI DERANJEZ DEGEABA SI SA MERG IN JUSTITIE. IN VARA DACA NU MI SE REZOLVA CAZUL VOI MERGE IN JUSTITIE.
petitie
…
From:
Ispas Sabin [Chat now]
***

COMISIA CENTRALA DE EXPERTIZA MEDICO-MILITARA,DUPA NENUMARATE MEMORI , MA CLASAT ,,INAPT”,CONFORM C.M.NR.8130/4DIN30.09.2008.TOATE ACCTELE LE-AM DEPUS LA DOSAR(COPI,PRIN POSTA CU CONFIRMARE DE PRIMIRE) LA M.AP.N. SERVICIUL MILITAR A DURAT 18 LUNI .NU MA PRICEP LA PROCEDURI SI NU STIU IN CINE SA AM INCREDERE:AM 3 CERTIFICATE MEDICO-MILITARE(INCORECTE) SI C.M. CIVILE(CORECTE).SUNT UN CAZ SOCIAL NU AM BANI ,AM COPII SI HANDICAP ACCENTUAT.UNDE SI CUM SA PROCEDEZ CA-CI M-AM ZAPACIT CITE PETITI AM TRIMIS:

bărbatul perfect

Lupul sur — Sun, 07 Feb 2010 20:01:42 +0000

Iată că de la o vreme, o nălucă bântuie blogosfera – cea a bărbatului perfect. O temă destul de actuală în cea de a doua săptămână a nesuferitului de februarie.
Conştiinţa colectivă, alimentată de opinia publică, crede cu sfinţenie că dreptul de a alege aparţine bărbaţilor. În realitate, bărbaţii pot alege numai din acele femei, care deja în mintea lor l-au iubit în toate felurile, inclusiv cele perverse, inclusiv în timp ce galopau la lucru cu limba scoasă, cu geanta într-o mână, cu mobilul în cealaltă, cu copiţelele pe tocuri cui apucând-o în toate direcţiile pe gheaţa perfidă, cu planul de management al resurselor-nu-contează-care undeva în backgroundul gândirii.

Deci (drumroll please), ce-i trebuie unui bărbat ca să poată fi considerat suficient de perfect pentru ziua de 14 februarie?

1. Braţe puternice – ca să aibă cu ce să te strângă în braţe când te pupă

2. Un echilibru bun – ca să nu se prăbuşească peste tine ca un avion de atac aer-sol peste coteţul cu găini, în timp ce te strânge în braţe şi te pupă

3. Ochi frumoşi – ca să-ţi împrăştie fărâmele de raţiune ca pe nişte bile pe masa de biliard după ce s-a prăbuşit peste tine ca un avion de atac aer-sol peste coteţul cu găini, în timp ce te strângea în braţe şi te pupa

4. Simţul umorului – ca să aprecieze prostiile pe care le-ai spus în delir când s-au împrăştiat fărâmele de raţiune ca nişte bile pe masa de biliard după ce s-a prăbuşit peste tine ca un avion de atac aer-sol peste coteţul cu găini, în timp ce te strângea în braţe şi te pupa

5. Ureche muzicală – ca să nu vrei să te bagi sub pat, să scoţi tot conţinutul din pernă şi să-l bagi în urechi în timp ce el cântă bine dispus în baie pentru că şi-a amintit de prostiile pe care le-ai spus în delir când s-au împrăştiat fărâmele de raţiune ca nişte bile pe masa de biliard după ce s-a prăbuşit peste tine ca un avion de atac aer-sol peste coteţul cu găini, în timp ce te strângea în braţe şi te pupa

PS: Pe 8 martie o să scriu alt text, despre bărbatul perfect din punctul de vedere „prinde bine la gospodărie”. Cred că va fi ceva despre valori, despre veşnicia care s-a născut la sat, căratul cartoafelor şi despre cai putere.

Lupul Sur

Copiat frumos, examen sănătos

Cristina Gărgălie — Sun, 07 Feb 2010 19:43:41 +0000

Noile metode de cercetare şi dezvoltare ale copiatului puse în practică de studenţi par să încurajeze sistemul de învăţământ. E atât de uşor să pui o cască în ureche şi să scri neîncetat de parcă ai avea cursul în faţă. E mai dificil să te chinui să faci fiţuici şi să te fereşti să le scoţi ca să nu te vadă supraveghetorul. Însă nesimţirea intervine atunci când nici nu te eschivezi şi stai cu întregul curs pe bancă şi copiezi fără să-ţi fie pic de ruşine. Sau o altă metodă ce ţine de nesimţire este când stai cu telefonul în mână şi nu te interesează dacă se uită profu’ la tine; iar atunci când te întreabă supraveghetorul dacă încerci să copiezi, inventezi renumita replică: „Mi-a căzut telefonul că l-am atins din greşeală”. Iar metoda cernelii invizibile e ideală până când se prind supraveghetorii.

Cam aşa se întâmplă prin toate facultăţile din ţara noastră, dar nu numai, şi nimeni nu face nimic ca să schimbe situaţia. Astfel toate valorile se sting şi nu se poate face diferenţa între un om intelectual prin minte şi unul intelectual prin buzunare ( îl putem numi aşa pentru că totuşi gândeşte metodele de supravieţuire într-o societate atât de coruptă sau cel puţin îi copiază pe alţii). Şi într-un final, care „intelectual” obţine o notă maximă? Cel care se chinuie să copieze sau cel care nici nu se complică, aruncând cu alte obiecte valorice prin jur?

Deci încă o modalitate de a arăta distrugerea valorilor din România!

BBC la TRM? Da, daca-ar fi un fel de Acasă TV

blogeri in retea — Sun, 07 Feb 2010 18:00:34 +0000

Opinia publică moldovenească e în fierbere acum, s-au ales organe noi de conducere la TRM, iar un asemenea eveniment nu poate fi trecut cu vederea, mai ales că e unul foarte sensibil pentru mulți dintre noi.
La fel ca orice schimbare, și aceasta din ”Dealul Schinoasei”, a venit cu multe speranțe, „iuhu-uri” și aruncări în sus ale pălăriilor. Da’ așa suntem noi, moldovenii, ne entuziasmăm rapid, ca să ne dezumflăm și mai repede atunci când ne lovim de cruntul adevăr.

Venirea lui Constantin Marin la șefia TRM, l-a făcut pe un coleg de blogosferă, mai entuziast de felul său, să inițieze o campanie de promovare a modelului BBC în Moldova. Acțiunea ca acțiunea, pare ok, ar avea chiar și șanse de reușită dacă nu ne-am afla între Prut și Nistru și prin vene nu ne-ar curge sânge de moldovean.

Aș susține cu cea mai mare plăcere această acțiune, dacă aș crede că ar avea măcar 1% șanse de reușită, cum BBC în Moldova nu e decât o Utopie, nu am cum să mă alătur unei astfel de acțiuni.

Ca să nu par că vorbesc în vânt, aș vrea să aduc și câteva argumente întru susținerea opiniei mele:

1. Pe site-ul TRM există o secțiune a audiențelor TV. Cele mai urmărite evenimente la Moldova 1, sunt telenovela „Fata Grădinarului” și meciurile de Uefa Champions League. „Fata Grădinarului” e urmarită de oamenii de la țară, mari amatori de telenovele, iar meciurile de Champions League sunt urmărite pentru că lumea nu are alternativă, dă volumul la 0 și se uită la M1. BBC nu transmite nici telenovele și nici fotbal. Telenovele din motive lesne de înțeles, iar fotbal pentru că nu are potența financiară necesară să cumpere drepturile unor competiții importante.

2. Pentru a fi asigurat bugetul TRM, după modelul BBC, e nevoie ca fiecare familie de moldoveni să plătească o taxa lunară de 30-40 de lei. Eu i-aș plăti cu dragă inimă daca-ș avea un BBC în miniatură la Schinoasa, dar ar face-o și Tiotia Valea sau Badea Ghiță?

3. Pentru a transforma mormanul de fiare vechi din Dealul Schinoasei într-o companie viabilă, e nevoie înainte de toate, de profesioniști și de oameni care și-ar dori asta. Credeți că acele băbuțe și moșnegei (nu mă refer neapărat la vârsta angajaților de la TRM) în frunte cu moș Constantin Marin, ar fi în stare să facă o asemenea schimbare radicală? Dar „Puterea” credeți că ar fi vreodată de acord să piardă controlul asupra companiei?

4. Pentru că publicul moldav e de o asemenea textură, că nu ar urmări niciodată un pot de telviziune de genul BBC.

Mă bucură faptul că avem tineri de genul lui Tudor, cu inițiativă și entuziasm, dar atunci când 50 + 1 dintre moldoveni vor gândi ca el, vom avea o televiziune publică excelentă și în general un mod de viață total diferit de cel de astăzi.

Până se va întâmpla asta, trebuie să ne întrebăm de ce la TRM a fost pus nu șeful cu cel mai bun program, ci cel care era scris pe fițuici cu mult timp înainte de alegeri. Să încercăm să facem presiuni ca politica editorială a TRM-ului să fie făcută într-o proporție cât de mică în interesul cetățeanului, adică să difere de cea care a fost în ultimii 50 de ani.

PS: Dacă moldovenii ar plăti vreodată taxe pentru o televiziune, atunci aceea ar arata ca Acasă TV (fără subtitre, ci cu dublare în rusă) ori ca NIT-ul, să dea premiere mondiale non-stop (copiate de pe torrents și dublate de Electricica).

Alexandru Cozer

Prea des auzim de cazuri în care unii poliţişti îşi bat joc de oameni nevinovaţi. Cum reacţionăm?!

autor — Sun, 07 Feb 2010 14:59:42 +0000

Nu este unicul caz când un politist face astfel de măgării (vedeţi relatarea din ZdG – “Poliţistul mi-a furat apartamentul“).
N-o sa mă lase să mint cei de la penitenciar, prin 2005, la Rusca, era o bătrână care fusese minţită în acelaşi mod de un poliţist pe care l-a primit ea în gazdă. Poliţistul a procedat şi mai dur – i-a fabricat un dosar penal atunci când batrânica a descoperit că poliţistul a tras-o pe sfoară. Ca “să nu-i facă probleme”, dânsul a aranjat un dosarul penal, iar ulterior bătrâna a fost încarcerată la penitenciarul Rusca.
Cum credeţi, trebuie traşi la răspundere aceşti poliţişti sau îi lăsăm să-şi bată joc de aceşti oameni nevinovati?!

adriana

Cine a dispus reducerea burselor şi de ce?

autor — Sun, 07 Feb 2010 10:15:06 +0000

Iniţial, relativ recenta convocare extra-ordinară a şedinţei a consiliului pedagogic (SP nr.9) m-a nedumerit un pic, prin însuşi faptul urgenţei, extra! Iar formularea ordinii de zi: examinarea Deciziei Ministerului de Învăţământ de a reduce numărul de burse ale elevilor (şcoala profesională) în proporţie de 30 la sută chiar m-a derutat. Eludând cuvântul preliminar, s-a purces la examinarea Deciziei din ziar, apoi de tot lejer s-a trecut la dezbaterea proiectului criteriilor şi modului de reţinere a celor 30% din burse (proiectul prezentat de direcţia şcolii). Tocmai aici luaseră maştere discuţii, opinii, controverse, soldate în final cu votul: majoritatea pro, 2-3 abţineri şi un vot – contra. A triumfat democraţia, dar nu şi corectitudinea. Implementarea pragmatică a baremului în viaţa grupei m-a deziluzionat. În ochii celor 7 elevi din grupa mea “fără vină” vinovaţi, lipsiţi de burse, am zărit lacrimi, dezamăgire, disperare, ură faţă de maistrul lor. Mă întreb: pe ce s-a mizat când s-a acceptat o astfel de decizie? E o binefacere, o ieşire din criză. Sau poate e un abuz?

Un răspuns pertinent din partea oamenilor legii m-ar face imparţial şi implacabil la următoarele operaţii de retragere a burselor din grupa mea.

L. Bâcu, maistrul grupei nr. 2

Situatia cainilor fara stapan

autor — Sun, 07 Feb 2010 09:46:29 +0000

Sursa initiala o reprezinta demolarile din anii ‘80 care au provocat un prim val de animale ramase fara stapan si indiferenta autoritatilor fata de inmultirea necontrolata a acestora.
Cauza actuala si cea mai ignorata a aparitiei cainilor fara stapan o constituie persoanele care locuiesc in medii rurale ori urbane, preponderent la casa cu curte, care in loc sa-si sterilizeze animalele, prefera sa le lase sa-si urmeze instinctul iar puii rezultati sunt abandonati in piete aglomerate, paduri de la periferii, pe langa restaurante, scoli, gradinite etc. In ultimii ani s-a marit si numarul cazurilor de abandon al cainilor de apartament. Au aparut pet shop-urile iar tentatia sau insistentele copiilor au facut ca multe animale sa fie achizitionate pe baza unui impuls de moment iar urmatorul pas sa fie abandonul. Totodata familii intregi au plecat sa munceasca in strainatate lasand in urma animale fara adapost.

Factorii care contribuie la amplificarea fenomenului:
- sursele de hrana (resturi menajere care abunda), oamenii care hranesc generatii intregi de pui proveniti de la cateaua blocului, in loc s-o sterilizeze si sa-i ofere aceeasi ingrijire pana la disparitia ei naturala
- lipsa educatiei in randul populatiei privind necesitatea sterilizarii, lipsa fenomenului de adoptie, slaba informare, nepasarea.
Cel mai grav factor este insa, absenta unor programe eficiente de gestionare a populatiei canine sau mai rau, aplicarea unor masuri total nedocumentate si ca atare, gresite.

Aparent, exista 3 variante de abordare a situatiei actuale:

1. Omorarea cainilor. O metoda care la prima vedere pare cea mai eficienta si rapida. La o examinare mai atenta, vom constata ca prinderea si eutanasierea cainilor prin metode “umane” se dovedesc a fi operatiuni foarte scumpe si de multe ori imposibile. Iubitorii de animale isi vor ascunde “protejatii” ori de cate ori se vor organiza prinderi, urletele unui caine prins de hingheri ii fac pe ceilalti “comunitari” sa fuga. In plus, deseori s-au inregistrat incidente cu aceste ocazii: hingherii au fost amenintati sau agresati de catre locuitorii din zona sau in cele mai multe situatii au fost mituiti. In aceste conditii, actiunea de prindere a cainilor se desfasoara intr-un ritm lent si anevoios. O alta metoda este otravirea cainilor. Ilegala si periculoasa, cu posibile victime colaterale (pasari sau alte animale salbatice, animale cu stapan, oameni fara adapost, copii nesupravegheati etc). Impuscarea, este deasemenea o metoda care nu se poate aplica atunci cand vorbim de atatea exemplare care traiesc in zone populate de oameni.
2. Infiintarea unor adaposturi care ar putea gazdui toti cainii fara stapan. Pare o idee buna si mult mai umana decat omorarea cainilor. Insa adaposturile si-au dovedit eficienta numai in situatia unui numar redus de caini. La nivelul Bucurestiului si al intregii tari, sumele necesare pentru construirea acestor adaposturi – gigant ar fi fabuloase iar pe masura ce s-ar popula cu animale, restul exemplarelor s-ar inmulti nestingherite, profitand de spatiul si resursele ramase. In acest fel, ar trebui construite alte si alte adaposturi. Exceptand costurile constructiilor, ar mai exista costurile prinderii, sterilizarii animalelor din adaposturi plus, cel mai substantial, cel al asigurarii hranei si asistentei medicale pe tot parcursul vietii. Daca adaugam si costurile administrarii (ingrijitori, produse pt. igienizare, medic veterinar, medicamente etc), nici un consiliu local nu si-ar putea permite asemenea buget.
3. Controlul reproducerii. Cu toate ca pare cea mai lenta metoda, cu efecte care nu se vad instantaneu, aceasta este singura solutie care s-a dovedit eficienta in cazul unei populatii mari de animale fara stapan, ca cea cu care ne confruntam de zeci de ani in Romania. Felul in care se aplica aceasta metoda este unul simplu si cu multe avantaje. Controlul reproducerii presupune: prinderea animalelor, deparazitarea, vaccinarea si sterilizarea lor, identificarea si marcarea intr-un mod vizibil de la distanta si eliberarea acestora in locul de unde au fost capturate.

Avantaje: creste eficienta prinderilor (iubitorii de animale vor ajuta echipajele sa ia cainii daca vor stii ca acestia se vor reintoarce) iar de multe ori cainii vor fi adusi pentru sterilizare chiar de catre cei care ii ocrotesc. Prin vaccinare se elimina riscul producerii unor zoonoze periculoase (rabie). Numarul exemplarelor agresive (masculi in perioada de monta, femele cu pui) va scadea drastic. In urma sterilizarii comportamentul animalelor se schimba in totalitate, cel mai puternic instinct, cel de reproducere, dispare, nu se mai formeaza haite (in perioadele de monta s-au inregistrat cele mai multe cazuri de agresivitate). In plus, cainii nu mai migreaza, fiind mai facila o pastrare a evidentei acestora si depistarea unor exemplare cu probleme (caini agresivi, bolnavi etc).
Sterilizarea in masa este singura solutie care da rezultate pe termen mediu si lung, mai mult decat atat, este o solutie decenta, umana si pentru care s-ar primi sprijinul organizatiilor de protectie a animalelor cat si al cetatenilor.

Numeroase studii si tratate, inclusiv concluziile Organizatiei Mondiale a Sanatatii recomanda aplicarea unui program de control al reproductiei si nu adoptarea unei solutii radicale, inumane, scumpe si cel mai grav, total ineficiente! Cercetarile conduse de Organizatia Mondiala a Sanatatii in perioada 1981-1988 in cadrul programului A.G.F.U.N.D. / OMS de lupta impotriva rabiei umane si canine din tarile in curs de dezvoltare au relevat faptul ca programele de eliminare a cainilor (care prevad prinderea si euthanasierea cainilor comunitari) sint atat ineficiente, cit si costisitoare. Nimic nu dovedeste ca eliminarea cainilor ar fi avut vreodata un impact semnificativ asupra densitatii populatiei canine sau asupra propagarii rabiei. In spiritul viziunilor stiintific fundamentate, exprimate pe plan international si national, programele de “prindere si eliminare” a cainilor fara stapan sunt considerate ineficiente pe termen mediu si lung deoarece nu ataca originea problemei, care este ritmul ridicat al reproducerii. In conceptia promovata,”CONTROLUL populatiei canine se bazeaza prioritar pe: STERILIZARI, VACCINARI, (implicand inregistrari si marcaj), plus EDUCATIE si SUPRAVEGHERE”.

“In the long term, control of reproduction is by far the most effective strategy of dog population management”
- World Health Organisation, Guidelines for Dog Population Management, page 72.
“Removal and killing of dogs should never be considered as the most effective way of dealing with a problem of surplus dogs in the community: it has no effect whatsoever on the root cause of the problem.”
- World Health Organisation Guidelines for Dog Population Management, page 74.
“In none of the study areas did the elimination of dogs by any method have any significant long term effect on dog population size.”
- Report of World Health Organisation Consultation on Dog Ecology Studies related to Rabies Control

Motivul este ca daca densitatea animalelor dintr-o anumita zona a depasit un numar critic, atunci solutia de mai sus este singura care poate rezolva problema. O data ce numarul cainilor este atat de mare ca in Romania, se pot omori oricat de multi caini, pe perioade extrem lungi si tot nu se va reduce numarul acestora. Rata de inmultire este mult mai rapida decat capacitatea autoritatilor de a prinde si omori animalele. In plus aceasta rata creste proportional cu rata omorarii. Cainii fara stapan se hranesc cu resturile menajere ale populatiei. Asta inseamna ca intr-un oras ca Bucuresti, un numar maxim de caini poate supravietui in limita cantitatii de resturi disponibile. Chiar daca s-ar reusi exterminarea a 50% din populatia canina, tot nu s-ar face nimic mai mult decat imbunatatirea conditiilor de inmultire si supravietuire a celeilalte jumatati ramase si implicit dublarea spatiului disponibil si a cantitatii de hrana. Acest lucru ar spori imediat rata de inmultire si conform studiilor efectuate, in numai un anotimp de imperechere s-ar ajunge la numarul initial de caini. Astfel, metoda uciderii animalelor ar putea fi aplicata la nesfarsit fara nici un fel de rezulatat.

Argumente: In Romania nu s-a tinut cont de parerea specialistilor. Ani in sir autoritatile au eutanasiat cainii fara stapan. Statistica arata ca in Bucuresti, in anul 2001 erau 90.000 de caini. In perioada 2001- 2007 Administratia pentru Supravegherea Animalelor – Bucuresti a raportat capturarea si eutanasia a 108.000 caini dintre care 80% au fost eutanasiati iar 20% revendicati. O alta statistica data publicitatii de catre aceeasi administratie arata ca intre 2001-2007 inclusiv, cifra exacta a fost de 144.339 caini eutanasiati, astfel :

2001….47.916 caini eutanasiati
2002….33.650 caini eutanasiati
2003….10.159 caini eutanasiati
2004….13.602 caini eutanasiati
2005….14.418 caini eutanasiati
2006….13.236 caini eutanasiati
2007….11.361 caini eutanasiati

Pentru aceasta s-a folosit un buget de 9 milioane de euro. Rezulta ca pentru eutanasia unui caine s-au cheltuit peste 60 euro in timp ce o sterilizare costa 20 euro.

Cu toate acestea si in anul 2009 numarul cainilor de pe strada este foarte mare, dovedind inca o data inutilitatea acestui program , confirmandu-se astfel concluziile raportului Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Raportul tehnic al Comitetului de Experti pentru prevenirea rabiei – Raport tehnic nr. 824, Geneva/1992.

In prezent in Capitala, in urma unor calcule bazate pe metode stiintifice, Organizatia Vier Pfotten estimeaza ca traiesc aproximativ 40 000 de caini fara stapan. Dintre acestia, aproximativ 20% sunt deja sterilizati.

Constatam ca pe parcursul celor 7 ani, plecand de la cei 90 000 de caini existenti in anul 2001, au fost omorati 144 399, alti aproximativ 50 000 au murit din cauza naturale (batranete, boli, accidente) iar numarul lor s-a redus numai la 40 000. Se deduce clar ca rata inmultirii si supravietuirii creste o data cu rata omorarii. Practic, prin metoda omorarii, nu se poate elimina mai mult de 50% din efectivul de caini dintr-o anumita arie, atata timp cat numarul lor a depasit un prag critic.
Metoda sterilizarii masive si rapide, “in covor”, micsoreaza drastic rata de inmultire in timp ce procentul deceselor din cauze normale ramane constant.

In fapt scaderea populatiei canine de la 90 000 la 40 000 a fost cauzata de sterilizarea “pe alocuri” facuta de diverse asociatii, persoane particulare, ASA prin sterilizarea cainilor revendicati sau programe initiate de cabinete veterinare prin reduceri de cost pentru cainii fara stapan. Practic, in nici unul din acesti ani nu s-a reusit eutanasierea a mai mult de jumatate din cainii de pe strazi. In acest fel, daca nu s-ar fi si sterilizat – in mica masura – numarul acestora ar fi fost aproape acelasi. In schimb, daca cei 90 000 de caini de la momentul respectiv ar fi fost sterilizati in masa (peste 90%) acum problema ar fi fost rezolvata. Media de viata a unui caine fara stapan este de 6-7 ani iar numarul acestora s-ar fi diminuat de la an la an pana la disparitie.

La fel de importanta este aparitia unui act normativ (exista o propunere legislativa in acest sens dar care s-a oprit acum aproape doi ani la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic) care, pe langa reglementarile necesare gestionarii populatiei animalelor fara stapan, sa oblige si proprietarii sa-si sterilizeze exemplarele fara valoare chinologica/drept de monta. Aceasta este singura metoda pentru a stopa fenomenul masiv de abandon al puilor, atat raspandit in zonele cu curti.

Este regretabil ca in Romania, singura solutie gasita de autoritati este uciderea cainilor sau ignorarea problemei atata timp cat aceste rapoarte exista de foarte multi ani iar autoritatile au fost informate de catre diverse organizatii internationale de protectia animalelor cu privire la metoda sterilizarii masive, ba mai mult decat atat, aceste organizatii au oferit sprijin care presupunea ajutoare materiale, sterilizari gratuite si punerea la dispozitia autoritatilor de personal specializat in vederea demararii unui amplu program de control al reproductiei canine.

Sterilizarea unui caine de talie medie costa aprox.20 euro care inseamna:
- 12 euro medicamentele si materiale utilizate (tranchilizant, anestezic,dezinfectant, instrumentar chirurgical, materiale sutura, antibiotic, antiinflamator, manusi chirurgicale, materiale identificare etc).
- 8 euro regia (salariul medicului si asistentului veteterinar, al prinzatorului, transportul pana la baza unde se fac sterilizarile si retur).

Eutanasia unui caine costa 62 de euro, facand un calcul simplu prin impartirea bugetului ASA pe 7 ani la numarul de eutanasii efectuate.

Din cele de mai sus, reiese cat de important este sa se porneasca, de urgenta, un program de control a reproductiei canine, atat la nivelul capitalei cat si la nivelul intregii tari.

Zooterra

Conotaţiile electoralelor din dealul Schinoasei

autor — Sat, 06 Feb 2010 18:35:52 +0000

Conotatiile acestor electorale din dealul Schinoasei prind culori din ce in ce mai lugubre. Din perspectiva unor scenarii déjà prestabilite, bine intuite de noi muritorii (si traitorii!!!) de rand, jocul de-a democratia, asumat atat de catre membrii CO, cat si de unii candidati la fotoliile multravnite, devine execrabil. E firesc si chiar mai mult, e crestineste sa oferi fiecarui om o sansa si numai dupa aceasta sa vociferezi propria concluzie. Dar se remarca, cu ochii dezarmati, ca pentru unele personaje din acest spectacol al scrutinului de sefi peste dealul Schinoasei sansele oferite intra in epoca inflatiei. Iar inflatia de sansa inseamna fie miopie crasa din partea celor care o ofera, fie cardasie curata in scopuri mai putin crestinesti. Si, ca sa nu proiectez acestor rinduri un ton emotiv, ma intreb, evocand fapte concrete :
- De ce zeii olimpici din CO nu au luat in calcul rapoartele de audit financiar ale Ministerului roman de Externe vizavi de implicarea lui Dorogan in fraude financiare?
- De ce alesii din CO au preferat sa ignore identitatile mediatice create-ingropate prin implicarea lui Dorogan (Radio D`or, Antena C, Euro TV, DTV etc.)?
- Oare de ce nimani nu poate accesa pana acum rapoartele financiare ale celor 3 milioane de Euro injectate de SIDA si soroshi in Dorogan & Co pentru asa-zisa incercare de resuscitare a audiovizualului din Moldova?
- De ce oare pe pagina APPEL nu se fac redactarile necesare privind noua adresa a acestui ONG-OZN? Nu ar fi firesc sa se scrie déjà pa pagina internet noua adresa de contact a acestui organizm : « str.Miorita 1, pentru detalii, a se contacta C.Marin sau A. Dorogan sau domnul X (scuzati pentru numele neidentificat, tergiversat de un banal proces de judecata. Va parveni in curind, imediat dupa alegerile de saptamana viitoare)»? …

Viorel Mărgineanu (comentariu de pe FaceBook)

Expansiunea Bucurestiului la Chisinau – motiv de ingrijorare pentru Moscova

blogeri in retea — Sat, 06 Feb 2010 18:28:34 +0000

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a efectuat in perioada 27 – 28 ianuarie 2010 o vizita de lucru la Chisinau. Cu aceasta ocazie, presedintele roman a anuntat ca Republica Moldova va primi din partea Romaniei ajutor financiar in valoare de peste 100 milioane euro si sustinere politica si diplomatica in demersul sau de integrare europeana. Entuziasmul autoritatilor moldovenesti a fost tratat cu ironie de catre presa de la Moscova, iar autoritatile rusesti s-au abtinut sa comenteze aceasta vizita. (Novaya Gazeta, REGNUM, Kommersant.ru)

Dupa o perioada lunga de conflicte diplomatice, Chisinaul si Bucurestiul au reusit sa reia dialogul politic. Acest lucru a devenit posibil in urma pierderii alegerilor parlamentare din 29 iulie 2009 de catre comunistii aflati la conducerea statului pentru o perioada de opt ani. Disputa dintre cele doua state vecine a luat amploare pe fonul revoltei tinerilor de la Chisinau, care au protestat importiva fraudarii alegerilor din 05 aprilie 2009.

Dincolo de insemnatatea istorica a acestei vizite, pentru Moscova ea mai are si alte conotatii, si toate aceastea in pofida faptului ca reactiile autoritatilor ruse se lasa asteptate. Vizita presedintelui Romaniei in capitala Republicii Moldova poate fi tratata in mai multe feluri: pe de o parte Moscova isi simte din ce in ce mai mult amenintata influenta politica in acest stat, iar pe de alta parte ar putea obtine anumite avantaje, Chisinaul servind drept teritoriu de relansare a relatiilor romano-ruse.

Pozitia adoptata de autoritatile rusesti fata de atitudinea tot mai prietenoasa a liderilor de la Bucuresti este fireasca. Romania este stat membru al Uniunii Europene, care isi asuma deschis sustinerea pentru orientarea spre integrarea europeana a Republicii Moldova in calitate de partener, care detine expertiza necesara desfasurarii acestui proces si nu in calitate de “jandarm european”, sosit sa inspecteze capitala Moldovei, dupa cum insinueaza presa rusa.

De altfel, aceeasi reprezentanti ai presei rusesti, acuza Romania ca isi cumpara respectul si loialitatea pe bani multi. Cele 130 mln de euro sunt bani proveniti din fonduri europene si nu sunt altceva decat restantele pentru anul 2009, destinate implementarii proiectelor transfrontaliere intre Romania, Republica Moldova si Ucraina. Ei sunt alocati prin Instrumentul Politicii Europene de Vecinatate (IPEV). Confuzia creata de presa rusa prin care Romania este acuzata de distribuirea banilor europeni se datoreaza lipsei de informare cu privire la structura si algoritmul IPEV. Obtinerea fondurilor internationale pentru liderii Aliantei pentru Integrare Europeana reprezinta intarirea pozitiilor Aliantei, astfel incat la alegerile anticipate sa obtina numarul necesar de mandate parlamentare. Ajutorul financiar occidental si scindarea PCRM in interior ar putea reprezenta acel punct de cotitura finala al Republicii Moldova spre Uniunea Europeana.

Numarul mare de moldoveni care doresc sa obtina cetatenia statului vecin, adica a Romaniei nu este trecut nici el cu vederea de Moscova. In anul 2009 au redobandit cetatenia romana aproximativ 20000 de persoane, iar numarul total al cererilor depuse cu acelasi scop atinge 500000. Trebuie sa mentionam ca cifra celor care au dobandit cetatenia Federatiei Ruse din anul 1989 si pana in prezent este cu mult mai mare, iar riscul ca cetatenii moldoveni sa emigreze in statele Uniunii Europene este mic, deoarece acestia sunt cunoscatori de limba rusa, ceea ce le permite o deplasare mai usoara in interiorul spatiului ex-sovietic.

Moscova este deranjata si de faptul ca la Chisinau se vorbeste tot mai mult despre unificarea celor doua state vecine. Deja exista un demers oficial din partea a 35 de organizatii non-guvernamentale de o parte si de cealalta a Prutului care cer oficialitatilor romane, cat si moldovene unificarea nationala a poporului roman. Declaratia in care noul Ministru al Afacerilor Externe al Romaniei, Teodor Bakonski, numeste Republica Moldova Basarabia este categorisita ca un prin pas facut de autoritati spre afirmarea unitatii romanilor din ambele tari, acestea refuzand sa vorbeasca despre un alt popor sau o alta limba decat cea romaneasca in aceasta regiune.

Nu toti liderii fractiunilor politice aflate la guvernare in capitala Moldovei sustin tendintele pro-romane de la Chisinau. Marian Lupu, presedintele Partidului Democrat din Moldova este ferm convins de necesitatea semnarii Tratatului de Baza dintre cele doua state vecine. Parafarea unui asemenea document oficial ar putea oferi relatiilor moldo-romane posibilitatea de a trece la un alt nivel de comunicare, mult mai avansat. Refuzul de semnare a documentului este egal cu nerecunoasterea independentei si suveranitatii Republicii Moldova, mai adauga liderul PDM, Marian Lupu, citat de REGNUM.

Expansiunea romaneasca este sustinuta deschis de catre autoritatile unioniste de la Chisinau, titreaza si Novaya Gazeta. Prin deschiderea unor studiouri regionale a doua mari grupuri media romanesti in Moldova, – Publika TV si Jurnal Tv, – spatiul public se va afla sub dominatie romaneasca totala, ceea ce va duce la scaderea prezentei publicatiilor ruse, iar treptat si la reorientarea totala a politicii externe a Chisinaului spre spatiul European, care ofera perspective opuse celor care vin dinstre Moscova.

De la vizita presedintelui roman, Traian Basescu in capitala Republici Moldova a trecut aproape o saptamana. Pasivitatea cu care au tratat autoritatile de la Moscova subiectul supus dezbaterii nu denota dezinteres pentru procesele politice care au loc la Chisinau. Moscova a adoptat o atitudine, in aparenta, pasiva, expectativa, astfel incat sa poata studia comportamentul liderilor aflati la guvernare, dar si miscarile interne din PCRM ca ulterior sa se poata pozitiona cat mai bine in cadrul alegerilor anticipate, care cel mai probabil vor avea loc in toamna anului 2010.

Angela Grămadă

CO a ales directorul Radio Moldova – Alexandru Dorogan

irina chirica — Sat, 06 Feb 2010 09:05:30 +0000

Poţi asculta transmisiunea la radio moldova muzical. Privesc.eu nu s-a mai obosit să meargă la circ.

Un adaptabil şef la TRM

blogeri in retea — Fri, 05 Feb 2010 22:01:14 +0000

Nu știu ce reprezintă acest Constantin Marin, noul șef al TRM, dar faptul că a fost decan la USM tocmai în perioada cea mai înfloritoare a comunismului voronistic, mi se pare cel puțin dubios. Nu zic că ar fi omul lui Voronin, al comuniștilor sau al altcuiva, dar știu sigur că cei ce au rezistat în funcții în perioada 2001-2008, au un simț al adaptabilității foarte dezvoltat.
O fi specialist bun(cea mai utilizată replică pe tărâmuri basarabene), dar eu numai când mă uit la fața lui, îmi creează impresia unui moș scos de la naftalină și „trântit” într-o funcție unde se va plia perfect pe postul de marionetă.

Am ascultat și programele a mai mult de jumătate dintre candidați, iar printre ele am regăsit unele cel puțin la fel de bune cu cea a acestui Marin, dar din păcate nimeni nu i-a luat în seamă pe acei oameni, creând-u-se încă odată impresia că totul era prestabilit din timp, așa cum se întâmpla mai tot timpul pe la noi, în Moldova.

Noul director al TRM nu va aduce absolut nici o schimbare în „Dealul Schinoasei”. Iar când mă refer la schimbare, am în vedere nu doar schimbarea macazului la „Mesager”, ci o reformare adevărată a acestui colos mâncător de bani publici, care să fie cu adevărat în slujba și utilitatea cetățeanului.

Pentru a schimba ceva la TRM, trebuie să concediezi 70-80% dintre cei ce lucrează acolo încă de pe vremea „sovietelor”, să angajezi în schimbul lor cam de 3 ori mai puțini oameni tineri, sub 35 de ani, pe care să-i plătești ok și pe care să-i lași să se manifeste.

Acest moș pus în fruntea TRM nu-și va permite niciodată să schimbe cu adevărat la față TRM-ul, deoarece aducând oameni noi, riști să fii nevoit să-i concediezi peste câteva zile. Ăștia tineri nu vor da din codiță precum vrei tu. În schimb, actualii angajați, care s-au adaptat regimurilor precum șobolanii în subsolurile din capitală, vor fi foarte ușor de controlat și manipulat în continuare. Iar în Moldova, „adaptabilitatea” este cea mai apreciată virtute.

Ce ne rămâne de făcut? Nu știu! Știu doar că eu voi continua să am pachetul Digitv, din care Moldova 1 nu va face parte niciodată. A, și poate să mâncăm ceva dulce, pentru a scăpa de senzația de amărăciune lăsată de așa-zisele alegeri de la TRM.

Alexandru Cozer

Eminescu despre problema păturii suprapuse

Inncorect polittic — Fri, 05 Feb 2010 20:00:22 +0000

Eminescu – însufleţitul de adîncă iubure de neam, îl vede pe acesta sărăcit, istovit, demoralizat. Observînd ce elemente se ridică din societate şi iau în mîinile lor conducerea statului, Eminescu a ajuns la convingerea că una din plăgile de care se mistuie sunt străinii care s-au furişat în sînul ei, au utilizat toate mijloacele de parvenire şi au ajuns la conducere, deşi nu aveau iubire de neam, nici înţelegere a geniului lui. Teoaria păturii superpuse, atît de adesea dezbătută de Eminescu, i-a servit ca unealtă de atac dus cu înverşunare şi neîndurare, pentru a apăra organismul naţional, de un virus ce-l mina.

Încă din vremea studenţiei, acesta încpuse a-i privi cu suspiciune pe cei ce conduceau destinele poporului român. După dînsul, aceştia omorau încredera ţării, şi că reprezentau „sămînţa udorilor Faranului”. Teoria problematică a păturii superpuse va fi analizată intens de Eminescu în zairul Timpul. Reproduc un fragment dintr-un articol din 1882, precum şi din alţi ani ai activităţii sale ziaristice, în care acesta critică vehement pătura suprapusă:

“Am avut neplăcuta datorie de a constata un adevăr, despre care mă mir că nu-l formulaseră alţii înaintea mea, de vreme ce plutea în aer şi se impunea de sine însăşi, adecă de a constata că tocmai în România poporul românesc n-a ajuns decît cu rare excepţii – de-a de expreie fiinţei sale proprii. În viaţa publică, în şcoli, în literatură chiar s-a suprapus o promiscuitate etnică, din părinţi ce nu vorbeau în casa lor româneşte şi această pătură suprapusă este cuprinsă de-un fel de daltonism intelectual faţă de unele din cele mai inteligente ş din cele mai drepte popoare, poporul românesc.

Întîmplarea m-a făcut ca din copilărie încă, să cunosc poporul românesc din apele Nistrului începînd, în cruciş şi în curmeziş pînă în Tisa şi în Dunăre şi am observat că modul de-a fi, caracterul poporului, este cu totul altul, absolut altul decît acela al populaţiunilor din oraşe, din care se recrutează guvernele, gazetarii, deputaţii, etc. Am observat şi mai mult: că clasa veche superioară, rea, bună, cum o fi fost seamănă în toate cu mult mai mult poporului , că are mai multă francheţă de caracter şi incompatibil mai multă onestitate, că sînt în ea rămăşiţe de vrednicie dintr-o vreme anterioară epocii fanarioţilor. Se putea oare să nu conchid că pătura suprapusă de roşii u e nici română e origine, nici asimilabilă macăr?… Din citirea izvoarelor istorice m-am convins că în decursul evului mediu, care pentru noi a încetat odată cu venirea fanrioţilor, n-am avut clasă de mijloc decît cu slabe începuturi şi că această clasă – excepţie făcînd de Olteni şi Ardeleni – e cea mai mare parte d eorigine străină. De aci abea am putut să-mi explic revoluţia socială petrecută în zilele lui Cuza Vodă, al cărui apogeu e sub domnia lui Carol Îngăduitorul. Este în realitate, nimic mai mult, nimic mai puţin, decît proclamarea perpetuă a predominării elementelor străine asupra poporului istoric, compus încă pînă azi din ţărani mici şi mari. Odată ajuns la această convingere, totul era hotărît pentru mine, era o datorie de a fi şi de-a rămînea în partea poporului istoric din care însumi fac parte, şi în contra păturii suprapuse de venetici. M-am convins că acea ură în contra trecutului, acea aruncare în apă a tuturor trdiţiilor, acel abis creat între trecutul şi prezentul de azi, nu e un rezultat organic şi necesar al istoriei române, ci ceva factice şi artificial. (1882, 8 aprilie).

Poporul nostru, stînd pe muchia ce desparte trei civilizaţii deosebite: cea slavă, cea occidentală şi cea asiatică, în oraşele noastre s-au grămădit toate lepădăturile greceşti, bulgăreşti jidoveşti, iar fii acestor lepădături sînt liberalii noştri – Sesurie, Andrunopulos, C. A. Rosetti, Carada, Candiano. (1877, 11 decembrie).

Tot ce-i în element liberal, e elementul străin care n-a avut timp necesar ori n-a fost în stare să se adapteze caracterului nostru naţional. Lepădăturile orientului european venite la noi numesc străini pe cei ce scriu şi simt româneşte.

Reprezentanţi ai unor rase degenerate apar în balul mascat care-i viaţa noastră publică, sub formă de oameni mari, dar fără ştiinţă de carte. Toţi se scurg în ţara noastră şi vor să fie egali cu noi, iar nemul cel adevărat decade şi maore: „Libertate! Egalitate! Fraternitate! Ce e mai frumos în lume decît ca tot ce se scurge în România ca într-o să fie liber ca noi, egal cu noi, frate cu noi? Şi pe cînd această plebe se înmulţeşte pe zi ce merge, neamul nobil şi drept care cutremura odinioară pămîntul la un semn al lui Mircea Basarab, sărăceşte scade şi moare. (1880, 14 nov.).

Dar sunteţi voi români, Dar cunoaşteţi voi poporul, Sunteţi în stare să pricepeţi geniul şi înclnările lui? Ştiţi voi româneşte macăr? Păsărească d-lui C. A. Rosetii e limbă? Obiceele de cocote şi picpocheţi sînt datine strămoşeşti? Cărţile ce le scrieţi, legile ce le croiţi, gîndirea şi inima voastră, complexiunea voastră fizică şi morală, răsărit-au din sîmburii de stejar, ce împodobesc mormîntul lui Ştefan cel Sfînt? De la Seina, din Bizanţiu, din lupanale şi spelunci v-aţi cules apucăturile politice şi morale, nu din istoria şi natura neamului nostru. De aceea aţi fost ca virusul în organismul viu al naţiei, de aceea corpul material al naţiei moare şi se putrifică. Pentru aceea voi, paraziţi, nu vă puteţi aclimatiza, pentru că voi etnic şi moraliceşte, sunteţi străini cu totul de substanţa din caree compus neamul româneasc.

Nu e ruşine că aţi uzurpat numele de român, ruşine că strămoşii sînt condamnaţi a purta acelaşi nume, cu care drapaţi corupţia şi mizeria de caracter?” (1881, 3 iulie).

Cu toate că aici nu am expus toate ideile lui Emiescu cu privire la problema păturii suprapuse, consider că citatele date sunt importante pentru o cunoaştere mai aprofundată a proceselor care au marcat modernizarea României.

Pentru o mai bună cunoaştere e istoriei, documentele scrise sînt primordiale. Cu atît mai mult, că publicistice lui Eminescu este aproape unică, într-o perioadă în care prin ziarele bucureştene se vorbea mai mult cultura franţuzească decît durerile şi nevoile românilor băştinaşi.

Celor care vor să facă cunoştinţă cu o analiză aprofundată a ziaristicii lui Eminescu, le propun cartea „Naţionalismul lui Eminescu” de Dumitru Murăraşu, sau „Eminescu interzis. Gîndirea politică” Radu Mihai Crişan.

Istoria cea adevărată a lui iu tsu

Iurie Ţurcanu — Fri, 05 Feb 2010 16:39:35 +0000

Date din viaţa mea împletite cu istoria noastră, dacă o asemeni există.
1) 4 fe 1990, duminică. O adunătură de muncitori, lideri de partid, neformali, etc au condamnat la TVM, în direct şi vehement exstremismul, în primul rînd pe careva Iura Ţurcanu. Un consiliu medical constituit ad hoc /Ghidirim, Şalaru/, m-au diagnosticat prin analogie cu V. Tutunaru /ucigaş şi schizofren, folosit subtil anume pentru astfel de situaţii/ . În lipsa mea, a probelor etc. Ambii medici, dar specializaţi în alte domenii, ticăloşi siguri din ungherul meu, un ex ministru, un actual ministru, slavă Domnului, «pe drumuri», nu pe sănătate.
2) 4 fe 1993. Doctorul în medicină dl Ion al lui Ştefan Brenişter a făcut o mare minune, mi-a dăruit o a doua viaţă. Mulţumesc, doctore!
3) 5 februarie, anno 2004, Bucureşti. «Şi la jumătate de cale — garda civilă călare» /vorba lui Garcia Lorca/. În dimineaţa acelei zile am fost reţinut de către poliţia română, batjocorit /de două ori mi s-au luat amprentele/, purtat în cătuşe prin Bucureşti, închis la Otopeni în vederea expulzării ilegale.Nu cu lege şi judecată! Moldovenii nu au parte de lege în România, sunt discriminaţi în raport cu irakienii, kur-zii şi africanii. Asta şi datorită unui «pact neghiob» între guvernele României şi R Moldova de neacceptare reciprocă a refugiaţilor. Ticăloşia guvernanţilor de la Bucureşti e de negrăit: au avut relaţii bune cu toate guvernările de la Chişinău, care au fost… ştim noi cum. Şi Băsescu nu este o excepţie! O ştim cu toţii.
Au încercat să mă expulzeze duminică, 8. Nu au putut rezolva — apăream cu G în computer, dar au rezolvat, dovadă că poliţia coruptă de la Dîmboviţa a contribuit la coruperea celei de la Bîc. Stresat de situaţie, supărat nu doar pe statul român, ci pe poporul român, care-şi merită guvernanţii, mi-am adus aminte de Lermontov , de o poezie a sa, pe care am încercat să o traduc în română. Suna cam aşa:
Adio nespălată ţară
Ţară de rom
Şi de neom
………………….
Mai departe nu prea ştiam originalul, m-am oprit aici. Rămîn şi azi la părerea că România e ţară de neom. Nu a spuso «însăşi» Petru Ţuţea /românii nu sunt oameni/?
4) 11 februarie, 1990.Dată de care vor «uita» toţi velistoricii noştri, nu însă şi eu. Nu însă Piotr Kirilîci /Lucinschi / şi toarăşul său Vanea /Gadîrcă/, care vor organiza numaidecît o Ceremonie a ceaiului, a mojet bîti soobrazeat na troih, dar eu nu ştiu cine ar putea fi al treilea. Ar fi de fapt mai mulţi tovarăşi…
În acea zi a avut loc Marea adunare a alegătorilor — miting comun al Frontului şi Partidului Comunist, de fapt un pact, o partajare a mandatelor. Cojocarul, pus pe condamnarea comunismului, ar trebui să înceapă de aici studiul…Şi să meargă direct înainte nu înainte spre înapoi cum se obişnueşte la noi.
Iurie Ţurcanu

Pis. Ruşii ăştea!… Zic că nu a scris Mihail Iurevici aşa ceva /nemîtaia Rossia…./, fiindcă nu există un manuscris. Se vede că la ei, orice ar zice Woland, manuscrisele ard totuşi, dacă trebuie.

Constantin Marin a fost ales în funcţia de preşedinte al Companiei publice „Teleradio-Moldova”

irina chirica — Fri, 05 Feb 2010 13:44:57 +0000

Domnul profesor Constantin Marin, decanul Facultăţii de Jurnalism la USM a fost ales şef la IPNA “TeleRadio Moldova”.

Mai jos aveţi CV-ul alesului:

Constantin MARIN
Date personale: (n. 01.06.1955,Chişinău, Republica Moldova)
e-mail: marinconst@gmail.com
Căsătorit, o fiică şi un fecior

Studii
• Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, Secţia Jurnalistică (aa.1972-1977).
• Doctorantură în cadrul Catedrei Istoria presei, radiodifuziunii şi televiziunii a Universităţii de Stat din Moldova (aa.1981-1984).
• Postdoctorantură în cadrul Catedrei Politologie a Universităţii de Stat din Moldova (aa.1999-2001).

Calificare
• Doctor în istorie (1985);
• Conferenţiar universitar (1992);
• Doctor Habilitat în Ştiinţe Politice (2002)

Stagieri ştiinţifice şi didactice:
Universitatea La Sapienza din Roma (aprilie, 1996, iunie, 1997)
Academia Est-Vest din Berlin (ianuarie 1998)
Universitatea Complutense din Madrid (martie 1997, septembrie 1998)
Şcoala Superioară de Jurnalism din Lille (decembrie 1999, iunie 2000)
Cursuri Relaţii cu Publicul, Centrul moldo-german, ASEM (1997)

Activitate profesională
Septembrie 2004 – până în prezent – decan al Facultaţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova
Mai 2004 – august 2004 – Şef Catedră Comunicare, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova;
Septembrie 2003 – aprilie 2004 – Prim prorector, Rector interimar, Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova;
1999-2003 – Şef Catedră Comunicare, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova; prorector, Academia de Relatii Internaţionale şi Studii Diplomatice
septembrie 1998- februarie 1999 – decan interimar al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM
1994-1998 – şef al Catedrei Comunicare Instituţională
1992-1994 – Redactor-şef al Redacţiei Radio Moldova Internaţional
1985-1994 – lector, lector superior, conferenţiar la Catedra Istoria jurnalisticii
1977-1981 – redactor la Radio Moldova

Publicaţii
Autor a circa 80 de lucrări ştiinţifice şi didactice, inclusiv
• Monografia Societatea civilă: între mit politic şi pledoariei socială ( 2002)
• Studiul Comunicare instituţională (1998)
• Studiul Dezvoltare şi participare comunitară (2006) – coautor
• Coordonator al volumelor Comunicare publică: concpete şi interpretări (2002, 2003), Ghidul liderului comunitar (2004), Procesul de la Bologna în Republica Moldova (2008), Jurnalism de investigaţie (2008), Jurnalismul în situaţiile de criză (2010) şi Comunicare societală şi relaţii publice în perioada de criză (2010)
• Articole despre evoluţiile media şi ale societăţii civile în reviste ştiinţifice şi culegeri, editate la Chişinău, Bucureşti, Moscova, Sankt Petersburg, Saraievo, Sofia, Washington.

Participări
• Participant la conferinţe, simpozioane şi seminare internaţionale (Moscova, Bucureşti, Chişinău, 1993-2009)
Varia
• Secretar ştiinţific al Senatului Universităţii de Stat din Moldova (2000- 2007)
• Vicepreşedinte al Consiliului Rectorilor din Republica Moldova (2004-2007)
• Membru al Grupului Naţional de lucru pentru Mass Media în Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2005-2006)
• Expert al Consiliului Europei în problemele libertăţii de exprimare din partea Republicii Moldova (2004)
• Director executiv al Centrului de Strategii şi Terhnologii Universitare PRO BOLOGNA (din 2003)
• Membru al juriului Mass-Media (aa 1996-1998, 2003-2004) şi al juriului Societatea Civilă (2000-2001) la Fundaţia Sorors Moldova
• Membru al Senatului Fundaţiei Soros Moldova (2007-2009)
• Membru al colegiului de redacţie al revistei Jurnalism şi Comunicare (Bucureşti).
• Membru al Consiliului de Administraţie al Centrului Independent de Jurnalism (aa.1998-2002), al Consiliului director (2007-2008), membru al Senatului CJI (2009-2010)
• Expert la Comisia Superioară de Atestare din Republica Moldova (2004-2006)
• Expert la Institutul Politici Publice (2004-2006)
• Expert Asociaţia Presei Electronice (2005-2009)
• limbile vorbite: româna, rusa, franceza

A devenit preşedinte cu acest program.

Pidarii au scumpit benzina

blogeri in retea — Fri, 05 Feb 2010 13:24:33 +0000

După ce l-am făcut gandon pe Chirtoaca, ca e geţuş si de dimineață niște câini sau repezit la un om mai nu l-au înhățat, am vast ca si benzina sa scumpit.

Poporu are încredere în noi, și ne înțelege.

Da nu ştiu cît.

Moldova Mea

Un candidat la funcţia de preşedinte al TRM s-a retras din concurs în semn de protest!

editor — Fri, 05 Feb 2010 10:08:04 +0000

Nicu Scorpan, angajat la TVM, s-a retras în semn de protest din concursul pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Teleradio-Moldova. Candidatul a invocat discriminarea cu care s-a confruntat, dosarul său de candidat nefiind făcut public. Zvonurile pe care le-au lansat analiştii politici conform cărora funcţia este deja distribuită, iar concursul nu este decât unul formal, adică partajarea funcţiilor după criterii politice, în baza unor aranjamente, nu după competenţă, atmosfera nesănătoasă creată în jurul acestui concurs a mai fost un motiv care l-a determinat pe candidatul nominalizat să părăsească competiţia.

Informatie – Datele recensamantului

root — Fri, 05 Feb 2010 05:55:54 +0000

Ati putea sa ma ajutati sa intru in legatura cu studenti din Transnistria? As avea mare nevoie de datele recensamantului din 2004 pt a putea termina harta asta.

Multumesc mult.
Pantea Calin, Oradea

Capul bisericii ruse Kiruşa îi dă lecţii d-lui Lupu

Ion de la Criuleni — Thu, 04 Feb 2010 21:58:42 +0000

Capul bisericii ruse continue să se amestice în politica internă a RM cum o făcea şi către guvernăle precedente. Dar d-l Lupu este următoarea jertvă politică.

Îndepărtaţivă de biserica ort. rusă cît nu vă blastămă copiii voştri.

Ascultăm îndemnarea lui Kiruşa

Digestia şi dragostea pentru necuvântătoare

Gheorg Wolfovitz — Thu, 04 Feb 2010 18:49:00 +0000

Era o dată într-o ţară, că dacă n-ar fi nici nu s-ar povesti, nişte iubitori de animale tare vajnici şi nujnici. De dimineaţă până seara, doar un singur lucru îi preocupa: cum să menţină numărul de câini din localitatea lor. Căci venise vremuri grele pentru protejaţii lor. Comunitatea obosise de teroarea pe care o impuneau dihăniile, atât maidanezii, cât şi cei de luptă, lăsaţi liberi pe stradă, fără lesă şi botniţă. Erau teribili, mai ales noaptea. Sfâşiau pe oricine se aventura să iasă din casă mai pe ‘nserate, şi nimeni nu putea închide un ochi toată noaptea din cauza lătratului lor, a încăierărilor dintre haitele care îşi disputau teritoriile.

Totuşi, se ştie că omul e cel mai ciudat animal de pe planetă. Deşi traiul în comunitate devenise practic imposibil din cauza câinilor, mulţi localnici alegând să o părăsească, sau chiar să emigreze, totusi aici se fondase şi o asociaţie destul de puternică şi influentă, speciaizată pe protecţia animalelor. Imediat ce au auzit că autorităţile ticluiesc un plan de eliminare a favoriţilor lor, membrii asociaţiei s-au adunat la un banchet să pună la cale un contraplan care să contracareze acţiunile rivalilor. Pe lângă deciziile pe care urmau să le adopte, iubitorii de animale au decis să marcheze jubileul de 50 de ani de la crearea organizaţiei şi să comemoreze totodată 10 ani de la asasinarea mişelească a unei întregi haite într-o suburbie de tristă faimă a oraşului. Mesele erau acoperite mai ales cu produse din carne. Ca şi protejaţii lor, erau carnivori.

După ce se adună toată lumea şi se potoli un pic zumzăitul şi şuşotelile mesenilor, preşedintele asociaţiei, instalat în capul mesei, se ridică din fotoliu şi se adresă către adunare, ţinând strâns în mână o bucată mare de carne prăjită de porc. Unsoarea i se scurgea sub mâneca hainei, faţa îi strălucea de seul prelins printre degetele-i grăsune:

- Doamnelor, domnilor şi domnişoarelor, după cum ştiţi, câinii noştri sunt în mare pericol. Societatea s-a ticăloşit în ultimul hal. Oamenii au degradat şi vor să-i ucidă cu sălbăticie pe cei la care ţinem ca la ochii din cap. Aşa ceva nu s-a mai pomenit din Evul Mediu, pardon de 10 ani. Trebuie să ripostăm dur, ca tragedia să nu se mai repete. Să nu uităm că şi noi vom pierde totul. Fără câini, nu vom mai primi finanţare de peste hotare. Fără câini, suntem ca şi inexistenţi. În joc e şi soarta noastră. Nu putem admite să ne fie ucişi cei la care ţinem cel mai mult pe lumea asta! Să nu uităm că protejaţii noştri nu încalcă nicio poruncă biblică, aşa cum o fac oamenii, nu sunt imorali, şi-i muşcă doar pe cei ce le violează teritoriul. Dacă ştii să te porţi cu ei, dacă nu arăţi că te temi, dacă le mai aduci din când în când alimente, nu te mai paşte niciun pericol şi devii egalul lor, faci parte, cum ar veni, din gaşca lor. Oamenii sunt cei care trebuie să înveţe psihologia animalelor şi să se adapteze la felul lor de a fi. Nimeni nu are dreptul să ucidă atâta timp cât n-a dat viaţă!

Transpirat şi congestionat, oratorul se prăbuşi frânt în fotoliu, dar satisfăcut de discurs şi mai ales de efectul produs. Sala explodă pur şi simplu în aplauze. Apoi se repeziră toţi cu înfrigurare să-şi potolească foamea. Tacâmurile pline cu carne, mezeluri, cârnaţi şi salamuri se goliră într-o clipită. Protectorii animalelor îşi mişcau ritmic maxilarele, înghiţind carnea aproape nerugumată. În câteva minute, masa se umplu cu oase. Apoi vinul, coniacurile şi şampania le îmblânziră privirea. Faţa şi ochii le radiau de bunătate. “Digestia e de vină”, ar fi strecurat poate perfid printre dinţi vreun sceptic veninos. Dar, cu siguranţă, sentimentele lor calde şi umanismul refectat în priviri era în primul şi în primul rând rodul dragostei lor pentru animale, fraţii noştri mai mici care nu pot supravieţui fără grija şi afecţiunea oamenilor şi, mai ales, a organizaţiilor specializate în iubirea pentru necuvântătoare.

enervant.wordpress.com

Joaca de-a ancheta

blogeri in retea — Thu, 04 Feb 2010 16:46:08 +0000

Când eram mic, mă jucam cu prietenii din mahala „de-a bandiții și polițiștii”. După ce „bandiții” își făceau de cap și furau merele, mingile, strugurii sau ce le mai cădea pe la mână, interveneau polițiștii, care declanșau ancheta.
Eu o făceam întotdeauna pe banditul, nu știu de ce îmi plăcea această postură, mai ales că la fel ca și în viața reală, cei mai grei de cap alegeau să fie polițiștii, iar eu puteam să fac lejer mișto de ei.

Până la urmă, anchetatorii mei se încurcau așa de tare în evenimente, că ori se supărau și ne băteam, ori izbucneam cu toții în râs și ne apucam de un nou joc.

Nu avea să-mi amintesc niciodată de aceste jocuri din copilărie, dacă nu mă confruntam cu ele în viața reală, chiar în aceste zile.

Procuratura Generală a inițiat o joacă de-a ancheta, un fel de „de-a bandiții” din copilăria mea. Voronin, Tkaciuk, Papuc, Reșetnikov și alții, se perindă zilnic pe la procuratură, fac mișto cu procurorii, fumează, mai fac câte o glumă sau pur și simplu se joacă la calculator, care uneori se mai strică. Apoi ies la declarații. Voronin e cel mai sincer, spune că a fost un joc acolo, Tkaciuk nu mai contetnește să cânte baliverne de genul loviturilor de stat, iar Reșetnikov a venit cu cea mai mare gogomănie, cică Voronin trebuia asasinat.

Purtătoarele de microfon chicotesc, camerele de luat vederi se zdruncină, site-urile duduie de noi declarații, iar diseară la știri vor fi subiecte berechet.

Voronin, Reșetnikov, Tkaciuk și toți ceilalți, se află printre principalii vinovați de ce s-a întâmplat în aprilie. Dar la Procuratură vin cu zâmbetul pe față, stau câteva ore în sediu, ies și fac glume cu purtătoarele de microfon. Apoi ies procurorii, aștia spun aceleași baliverne, iar ziua trece.

Cum se explică faptul că criminalii ies cu fețele senine din sediul procuraturii? E cam aceeași explicație în jocurile copilăriei mele, deși eu luam merele și le ascundeam, făceam mișto de„ polițiști”, apoi le arătam ascunzătoarea și le mâncam cu toții.

Atâta timp cât Voronin și haita sa vor ști că nu există niciun interes din partea procuraturii pentru dezlegarea misterului din aprilie, ei vor veni și vor glumi cu așa-zișii anchetatori. Se vor urca în mașinile lor de lux, vor merge acasă și vor privi știrile, site-urile și ziarele și se vor amuza.

În procuratură, la SIS, la poliție, în structurile de forță ale țării, se află exact aceeași oameni care erau și înainte de aprilie 2009. Ei nu-l vor înfunda niciodată pe Papuc sau Reșetnikov, pentru că s-ar spânzura automat și pe ei.

Așa că show-ul poate continua la nesfârșit sau, până când naivii alde mine vor înceta să mai pună întrebări.

Alexandru Cozer

“Cu JurnalTV sunt în pas cu realitatea din Moldova”

Nicu Calcea — Thu, 04 Feb 2010 14:24:21 +0000

Azi în Apropo Magazin. Cu roşu sunt subliniate chestiile pe care nu le-am spus.

Acuma, sunt şi eu curios, de unde atâta tupeu? Ce pot face eu în cazul ăsta?

Sursa: nicu.ziarulstrazii.com

Ucraina, îţi voi dărui Insula Şerpilor!

blogeri in retea — Thu, 04 Feb 2010 09:27:11 +0000

Iulia Timoşenko, premierul Ucrainei, a promis că va obţine revizuirea deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie cu privire la retrocedarea platformei continentale din Marea Neagră României. Această declaraţie a fost făcută în cadrul unei întruniri cu reprezentanţii societăţii civile din regiunea Ternopâl, transmite Agenţia de Ştiri REGNUM.

Foto: Jurnalul.ro

„Nu sunt de acord că totul este bine şi a fost atins acel nivel de stabilitate şi bună înţelegere convenabil tuturor părţilor implicate. Platforma continentală din Marea Neagră reprezintă independenţa economică şi politică a Ucrainei, este puterea şi competitivitatea statului nostru. De aceea voi insista ferm asupra acestui fapt, astfel încât dreptatea să fie restabilită. Iar ceea ce a fost incorect decis împotriva Ucrainei trebuie să fie revizuit,” a mai subliniat Timoşenko în discursul său.

Premierul ucrainean este de parere că dacă ar obţine câştig de cauză, cantitatea de petrol care poate fi explorată din platforma continentală a Mării Negre ar putea asigura economia ucraineana cu pertol şi gaze naturale pentru câteva sute de ani. „La o explorare mai adâncă de două mii de metri vom avea acces la fluxurile care ne vor permite să extragem petrol din cea mai mare parte a lumii, pentru că aşa este construit relieful. Acest lucru este bine ştiut de către savanţi şi de către persoanele care administrează corporaţiile care se ocupă cu extracţia petrolului,” susţine Iulia Timoşenko, candidat în funcţia de preşedinte al Ucrainei..

În anul 2009 Curtea Internaţională de Justiţie a emis o decizie prin care Insula Şerpilor nu putea influenţa linia de demarcaţie a teitoriului disputat de cele două state vecine. În conformitate cu aceeaşi decizie a instanţei de judecată, Ucraina are dreptul doar la o mare teritorială de 12 mile maritime. În consecinţă, în administrarea Bucureştiului a trecut 79,34% din teritoriul disputat.

Pentru Ucraina acest lucru însemna întărirea poziţiei României în regiunea Mării Negre, ceea ce nu era pe placul autorităţilor de la Kiev, care în ultima perioadă au pierdut o parte considerabilă din capitalul geopolitic deţinut. Ucraina este ameninţată astăzi din toate părţile. Acestea efecte sunt rezultatul unui management defectuos al politicii externe, dar mai ales al celei interne şi nu al celor de apărare al intereselor legitime ale statelor vecine.

Cred că adoptarea unei asemenea linii de politică externă este o decizie greşită pentru situaţia actuală a Ucrainei. În plus, atenţie în campania electorală din Ucraina trebuie să se acorde elaborarii unor soluţii de redresare a situaţiei economice dezastruase a Ucrainei şi nu crearii sau reluarii unor conflicte cu vecinii.

PS: această declaraţie a sunat a ceva de genul: “Alegeţi-mă, vă rog, şi pe mine preşedinte!”

Angela Grămadă

noul contract social

sprinceana — Thu, 04 Feb 2010 04:53:14 +0000

Cumva pe nesimțite, cumva pe furiș, un nou contract social se scrie chiar sub ochii (chiori) ai cetățenilor: statul penal.

Alungat violent din sfera economică – prin intermediul privatizărilor dubioase, care au asigurat trecerea lejeră a proprietăților și politicilor de stat în ”mâini private” (monopolul cărnii, al energiei electrice), retras cam de nevoie (și neputință) din sfera socială, unde nu a prea știut, putut și dorit să gestioneze politicile de securizare a celor nevoiași și mulți, STATUL MOLDOVEAN și-a creat, în toți acești ani de ”independență” un formidabil aparat represiv și de penalizare, plătit generos din bugetul de stat, din cel privat (al cetățenilor obligați să dea mită) și stimulat, prin diferite favoruri și privilegii (drept la apartament, pensionare la 45 ani).

Mâna stângă a statului, cea care distribuia dreptate, egalitate și un fel de justiție socială a fost aproape ruptă de colții unor interese de partid, clan și grup, asta în timp ce laba dreaptă, aia cu ciomagul, a primit ca dotare încă o bâtă… Proiectele sociale duc un fel de existență virtuală doar în câmpurile retorice pe care umblă, nestingheriți, mai-marii zilei sau ”foștii”, azi opozanți ”de stânga”, planurile economice trăiesc și ele doar în mapele birocrate. Strategiile punitive însă, fie că vin de la ”ai noștri”, fie că vin de la ”ai lor” , traversează ultrarapid drumul dintre teorie și practică, ajungând să capete trăsături foarte reale… Un idiot, Leonid Smolnițchi, cere președintelui, adică celui cu bâta, să dea în adversarii de condei, fără să-și dea seama că prin acest gest insturează dreptul ciomagului de a lovi în cel care vorbește ”cum nu trebuie”, altul se face a uita mărimea pensiilor în țară (un fel de politică socială, dacă nu știa) cerând pensionarilor să-și asume plata integrală pentru servicii comunale (un discurs frecvent, proliferat de noua clasă medie moldovenească, cea care a rupt legătura cu trecutul și are iluzia că țara asta e proprietatea lor și ei auc reat-o din Nimic), adică, criminalizând mizeria și acuzând pe cei săraci că sunt săraci…ciudată logică a unui soi de capitalism pervers…

Până una-alta, statul stă bine mersi în poliție și …cultură, adică, e interesat nespus să afle ce și cum gândesc cetățenii, și ca nu cumva să gândească cineva altfel decât ”se cuvine”… ar putea avea o explicație diferită faptul că învățământul privat nu va mai fi licențiat în Moldova, asta însemnând că și rectorii universităților și directorii de școli rurale din fundătură vor depinde, ca și până acum, de năravurile și interesele partidelor politice și a clanurilor de interese din jurul lor?

Îl cunoaşte cineva pe acest personaj?

editor — Wed, 03 Feb 2010 22:55:25 +0000

Facem DOSARUL APRILIE 2009
Îl cunoaşte cineva pe acest artist, aveţi alte imagini (video sau foto) despre care aveţi ce povesti, scrieţi-ne!

Jaful tip „made in moldova”

autor — Wed, 03 Feb 2010 22:49:10 +0000

Dacă careva, fie de la KGB, ori mai ştiu eu de unde, vedeţi ulterioarele articole ce vor ieşi în curînd, socot că materialul respectiv e nepublicabil, consecutiv două nopţi albe la rînd am petrecut, muncind, inclusiv, şi asupra noilor redactari a articolului în cauză, la sfărşit de lucru, în zori de zi, mă trezeam că absolut totul se spulbera din faţa ochilor de parcă nici nu o fost, şi de parcă aşa şi trebuia ca să fie; dă, adevărat că trăim în era superelectronicii, cînd careva nepoftit îţi poate intra de la distanţă prin coduri bine ştiute în casa ta, adică compiuter, fără de a fi invitat; jaf adevărat ! asta numai la noi în R Moldova este posibil; acum nu au decît de a-l citi în cea de a 3-a, şi sper ultima redactare a lui.

Ce urmează nu e decît comentariul la articolul «„Naşi”- gaşca de băeţi a lui Putin». Dar oare de ce chiar şi-n momentul de faţă cursorul mi-a dispărut ?

Vă las, sper, în plăcerea de a lua cunoştinţă cu actorii în cauză. De ce nu ?

Şi dacă am fugit la Ambasada F Ruse, pentru a-mi arăta alături de haidparchilti şi cei de la „Amnesty International” solidaritatea faţă de activiştii politici şi apărătorii drepturilor omului din Rusia pentru dreptul lor la libera întrunire; în fine lăsînd totul baltă aici la IATP, căci pînă şi lucrătoarea internetului de la USM, nu s-a descurcat în a trimite de pe adresa mea materialul de mai jos, căci deja nici nu e, adicălea, spre marea mea mirare, de parcă aşa ar trebui să fie, căci a cîta oară, doar astăzi, calculatorul năravaş refuză de a alipi, aşa cum trebuie, informaţia. Cum aşa, eu redactez textul, iar de alipit se alipeşte vechiul text, cel neredactat, adică neterminat ? Asta treabă da ! „Made in Moldova” ! Atunci nu-mi rămîne la fel de îndîrjit ca mai înainte de a duce treaba la bun capăt.

Oare să nu-i placă cititorului ceia ce scriu ? Să fie asta rezoluţia cenzorului ?

– Victor ) Pot ca să mă înscriu şi eu pe lista dată, naş Putin ? Să vă fiu finuţul dumitale ? Asta eu cu plăcere o fac.

– Alexandru) A ! Iată-l şi pe Mişa Sakaaşvili o luat-o razna înainte, asta ca el să fie primul gay înaintea lui GW pe lista naşilor. Primul din CSI.

- Victor ) Da ce-i nebun cu totul, o încurcat Moscova cu Cecenia ? de s-o încins cu o centură de jur împrejur numai cu mine şi grenade.

- Alexandru) Aha ! Vrea să facă revoluţie oranj în cadrul partidului „Edinstvo”. Asta ca să domine dictatura proletarietului sub denumirea nu alta decît ca “Naşî”, nu numai în Rusia, ci în întreg CSI ?

- Victor ) Eu ştiu de una şi bună, fapt învăţat încă de la lecţiile de istorie: “cine a fost nimeni – va fi tot”, tuo-n mama ei de „Internaţioinală”, şi, după nătîngul de Lenin, expropierea expropiaţilor: ce a fost al vostru peste noapte a devenit al nostru (cto bîlo vaşe, to stalo naşe). Ilustru lucru alegoric oglindit în filmul “Nunta din Malinovka” (rus.) („Svadyba v Malinovke”); cînd protagonistul secund al pînzei de cinema – soldat roşu gay, Grişka, (de atfel înainte fie spus, copia lui Vladimir Putin de astăzi, blegul de el) împărţea frăţeşte cu un camarad de al său lucrurile jefuite din valiza nu mai ştiu căre-i babe:

- Asta mie, dă, că-i plăcea.

- Asta ţie, că nu avea nici un rost pentru el.

- Asta mie.

- Asta iarăşi mie.

- Şi cînd o dat de sutieni, dă, i s-o făcut pe moment ruşine, dapoi se poate una ca asta, oameni buni ? ca publicul larg să afle că ia luat drept ca răscumpărare drept ca daune de război în numele revoluţiei proletare mondiale ? căci la sigur că şi-i acapara, măcar pentru Vladimir Putin, dacă nu pentru el, că pentru Husein Băirăcuţ Obama avea strînşi încă din bătălia de la Mancop, zestre mare, o întreagă căruţă de boarfe, care mai de care la modă şi acum, să vree împreună cu consortăţica sa Lady Mişeli numai de a le purta, că noi pentru asta organizăm „tout suite” paradă mare şi pompoasă, drept modă a VIP gay, unde precis că vor fi adoraţi, şi aleşi nu altfel ca regele şi regina balului. Şi încă gratis filmaţi drept ca probă pentru filmul „Capaev”, de unde vor avea de acaparat o groază dea bănărit, de tocmai ameţeşti, cînd te gîndeşti la o aşa sumă colosală mare de parai. Unde doamna Mişeli în rol de Anca „pulimiotciţa” figurează, asta alegoric înseamnă ce înseamnă, dar în contest de luptă, concomitent înconjurată de atenţia a aşa doi boi-frends, aşa deocheţi bărbaţi-gay, cum sînt aceşti doi flăcăi, mai rar aşa ceva; înseamnă nu altceva ca persoana care împuşcă din mitralieră; pe cînd lui Vladimir Putin îi reveni rolul comisaruluii adjunct – Petyka, iar lui Bairăcel, mititelul de el, Husein Obama ca Jandarm Nr.1 al Lumii – se va bucura chiar ca Capaev: „comandarm al conarmiei”, adică mare şef de amată al brigăzii roşii puţin motorizate, dă, că pute (de altfel parfumul preferat pîncînd al ăstor 3 protagonişti, dar mai vedem noi între timp cine li se alătură, să-i lăsăm pe ceilalţi în mare taină drept ca potenţiali candidaţi)

Dar dacă filmul urma ca să fie vizionat şi înalt apreciat (dă, că tindea la înaltul orden în numele lui “Stalin”, relaţiile bilaterale cu America, din cauza războiului rece, nu permitea ruşilor de a participa la concursul internaţional de cinema „Oscar”, pentru care fapt vehement ambii au protestat, de pe ambele maluri de Atlantic, asta la povaţa, Dumnezeu să o ierte, că a plătit cu viaţa pentru aşa ceva, a copilei minune a poporului american – Samanta Smith; de au fost amendaţi, chiar ambii de încălcarea restricţiilor impuse, fie doar, de către Ordinul de la Malta, astfel rămînînd, sărmăneii de ei, fără premiul „Stalin”. Fapt de care ambii şefi de guverne ale lumii regretă pînă în ziua de azi, că, apoi, nu l-au mai primit; ce-i drept, că nu li s-a decernat; aşa, pur şi simplu, au visat şi ei) de însuşi conducătorul proletatului mondial, băbacul tiuturor popoarelor lumii, inclusiv genetic a lui Vladimir Putin, Iosif Giugaşvili, aleas Stalin, ce din mormînt, de pe şezute se distra de “conarmia” sa, adică de cavalerie, ce cu atîta evlavie ieste oglindită în film; apoi, ştiind de urmările, în caz contrar, ce îl aşteaptă, Grişka fîstîcit, fiind pus adicălea la grea încercare, aşa şi a spus:
- Asta ţie ! Uf ! asta cu gînd ca mai tîrziu să între în posesia lor, măcar să-i fie surpriză – surprize lui Lady Liudmila Putina, şi peste ani, de ce nu ? Arta doar trăeşte atît, cît şi societatea mai dăinuie. Asta e.
- Alexandru) La noi, la români, ca de altfel la celelate popoare ale lumii echivalentul alegoriei triumfante a „conarmiei roşii”, cavaleriei roşii, poate servi expresia, nu alta ca: „Ţie borta iar mie covrigul”.
– Victor )Dă, protagonista proiectului Cremlinului predecesorul din care apoi a evoluat mişcarea subversivă mascată sub vălul aspectului patriotic dar de orientare progorbaciovistă: pupcurizm, „Naşi”, la care se atribuie nu altfel ca „băeţii din gaşca lui Putin”; bineînţeles că, a fost cel înaintat de mintioasa Cremlinului tuturor timpurilor, că nici Raisa Gorbacoiova nu s-a bucurat de o aşa înaltă luciditate – Lady Liudmila Puitina. Doar Excelenţa sa e coautoarea proiectului în cauză – „Iduşcie Vmeste”. Acum dînsa ieste în cel de al 9-a cer, şi se bate cu pumnul în piept, de adevărata vizionara sa părere şi sfat dat la moment. Vedeţi, oameni buni, ce înseamnă intersecţia în timp şi spaţiu al momentului more cu necesităţile stringente în materii purgative a dinastiei Clanulilor Putin; atît pe un mal al Atlanticului, la Est, în frunte cu Vladimir Vladimirovici Putin, cît şi la Vest, pe cealtă parte de strîmtoarea Bering, actualmente sub conducerea lui „Vineri” – care e Băirăcuţ Husein Obămaş păcuraş, băiat fain, dar în excepţionale momente: cînd hoscheşte cu faţa la perete, şi involuntar nu mişcă din picioare.
- Alexandru) Intersecţie în spaţiu şi timp care în mama ei de Americă îşi are al său bine de tot determinat sens, nu altul ca – „parfum” !

– Victor ) Asta e momentul filosofic oglindit în „Idealizmul lui Hegel”, ştiut, inclusiv, pînă şi pe insulele Aleute.

Autor: Vitalie Dragan

Un bussines cu maidanezii

Ion de la Criuleni — Wed, 03 Feb 2010 18:12:25 +0000

A fost propus o afacere cu maidanezii din partea a d-lui GW.

Şi totul poate fi real ca şi cu pisicile.

Priviţi aici Supă din pisici

Taxa pe avere

blogeri in retea — Wed, 03 Feb 2010 15:00:59 +0000

Poate suna anacronic sau a atitudine de conservator încrâncenat (ceea ce, deocamdată, nu-s), dar eu mă opun vehement şi cu neînfrânată scârbă impunerii unei taxe suplimentare pe bogăţie. Nu guvernul nostru intenţionează asta, ci Administraţia Obama, în SUA!
Departe de mine apartenenţa la clasa bogată, căci abia mă menţin în cea de “mijloc” (nu ştiu exact cum se măsoară aceasta, sociologic şi economic, eu “măsurând-o” raportat în primul rând la salariul mediu net), iar clasa de mijloc din România ar fi situată în pragul sărăciei, conform standardelor din Germania, de exemplu.

Taxa suplimentară, de 36% pentru cei cu averi mai mari de 200 000 USD, este, în percepţia mea, un fel de pedeapsă în toată regula pentru cei bogaţi, pentru “nesimţirea” lor de a fi acumulat averi şi lipsa lor de apetit în a le împărţi cu pleava. Mi-e greu să văd asta ca pe un gest de “solidaritate socială” sau un alt principiu de rahat de inspiraţie socialistoidă! Prigonirea bogătaşilor e un demers fariseic, cu pretenţii civilizate (cică am depăşit faza capitalismului sălbatic, trebuie să ne aplecăm şi înspre grijile celor slabi, blabla…). În regulă, nu spune nimeni să-i vârâm pe foc pe cei nevolnici, dar statul să identifice propriile resurse pentru întreţinerea lor; nu arătând obrazul înavuţiţilor, nu aruncând asupra lor tone de culpabilitate – prezentând inegalităţile sociale ca şi când ar fi în răspunderea lor exclusivă şi în întregime remediabile, opţionale şi nu intrinseci naturii umane; nu castrând iniţiativa privată şi pofta de performanţă ale unora mai înzestraţi decât majoritatea.

Să ne gândim că, pentru unii, a acumula averi uriaşe e echivalentul năzuinţei – ceva mai “mediocră” – a unui om obişnuit de a locui, după x ani de muncă robotizantă, într-o casă proprietate personală. Nu trebuie făcuţi să se simtă penalizaţi pentru asta. Îţi convine ţie, stat, ca patronatul să-ţi ia de pe umeri povara înfiinţării şi susţinerii locurilor de muncă, dar dacă patronatul ar face asta benevol, şi fără profituri personale prea mari, mai că ai exulta de fericire, nu? E de neîngăduit să se încerce, practic, tăvălugirea aspiraţiilor, aducerea lor la un numitor comun, toate pentru a fertiliza bugetul de stat şi a “reduce incorectitudinile sistemului”! Cum ar veni, e mai corect ca “sistemul” să fie… incorect faţă de cei puţini, dar care produc mai mult, decât să fie incorect cu cei “mulţi”, obişnuiţi să “sugă”…

Împovărarea prin impozite a muncii profitabile şi a performanţei (mai ales pentru a susţine lipsa muncii şi a performanţei din alte sectoare) mi se pare cea mai mare mărşăvie legiferată a Statului, all over the world (laolaltă cu obligativitatea de a plăti asigurări sociale într-un fond-gaură neagră administrat de Stat, şi nu la o companie privată de asigurări, garantată guvernamental). Cunosc refrenul: se întâmplă asta “de când lumea”, ceea ce nu reduce însă dimensiunea mârşăviei… Pur şi simplu, descopăr o dată în plus cât sunt de incompatibil cu social-democraţia!

masa _pustie

Nu sunt câini – nu sunt probleme…/Нет собак-нет проблем…

autor — Wed, 03 Feb 2010 14:50:21 +0000

Se vede că autorităţile locale se bazează pe această lozincă, soluţionând problema animalelor fără adăpost.
La 1 februarie 2010, primarul general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, în cadrul şedinţei operative a primăriei capitalei a declarat: “Toţi cânii, care vor fi prinşi şi timp de 10 zile nu vor fi revendicaţi de către stăpâni, vor fi supuşi eutanasiei, potrivit unei decizii a Consiliului Municipal Chişinău.”
La prima vedere, totul pare a fie destul de raţional şi relativ uman, în cazul în care uciderea, deşi fără durere, poate fi, in genere, considerată ca o metodă umană de a reduce numărul de maidanezi. Cu toate acestea, primarul nu a specificat ce metode se întreprind la noi, pentru a captura animalele fără adăpost, precum şi condiţiile în care câinii vor fi întreţinuţi in Necropola de Stat, timp de 10 zile înainte de a fi ucişi.
Totuşi, ştiaţi că?
Necropola de Stat se află în proprietatea organizaţiei “Autosalubritate”, a cărei responsabilitate principală fiind curăţarea, îndepărtarea şi eliminarea gunoiului. Prin urmare, pisicile şi câinii, sunt trataţi ca nişte gunoaie, ceea ce denotă că se poate comporta cu ele, la fel ca şi cu nişte obiecte neînsufleţite… de fapt, aşa şi se întâmplă în fiecare zi. Personalul acestei organizaţii, alcătuit din oameni complet nepregătiţi, iese pe străzile capitalei şi capturează animalele, deseori utilizând dispozitive care torturează şi mutilează maidanezii, care mor chiar în timpul capturării sau în maşini. Apoi, toate animalele sunt transportate în caroserii mizer dotate şi foarte murdare, pe Uzinelor 207. Acolo şi este situată organizaţia “Necropola de Stat”, destinată nimicirii cadavrelor, şi a deşeurilor animalelor zootehnice din abatoare şi combinate de carne. Pe teritoriul său, există câteva încăperi din piatră, unde sunt repartizaţi maidanezii capturaţi. Speriaţi până la moarte, fără hrană şi nici măcar apă, cânii sunt lăsaţi în condiţii de lipsă totală de igienă, şi sunt nevoiţi să doarmă pe beton, în propriile fecale. După cum se vede, organizaţia respectivă, nu-şi asumă responsabilitatea de a oferi condiţii necesare pentru a adăposti maidanezii capturaţi. Revenind a doua zi după capturare, puţin probabilitate că veţi găsi animalele în viaţă.

Recent, în luna septembrie 2009, vice-premierul al organizaţiei “Autosalubritate”, Victor Sergheinco, a declarat: “La ora actuală, organizaţia noastră, se ocupă de prinderea maidanezilor şi colectarea cadavrelor. Acestea sunt responsabilităţile noastre de bază. Noi prindem animalele fără adăpost, atunci când primim apeluri din partea orăşenilor. Conform legii, câinele este ţinut 10 zile, iar în cazul în care nimeni nu va veni după el, după perioada menţionată mai sus, animalul este eutanasiat. În acest timp, la noi se adresează reprezentanţii organizaţiilor publice pentru protecţia animalelor şi oamenii de rând, cărora le întoarcem câinii. ”
Între timp, încercaţi să pătrundeţi ca persoană fizică, pe teritoriului necropolei. Este practic imposibil: un gard înalt şi un paznic groaznic, într-un cuvânt, oamenii de rând, nu au acces să vadă realitatea de acolo. Şi de ce oare? Pentru ca orăşenii să nu vadă după gard, cruzimea omului, şi anume muntele de capete de câinii tăiate, înşirate pe teritoriu. După cum se vede, nici de o eutanasie nu poate fi vorba. Câinii sunt pur şi simplu bătuţi într-o formă brutală, cu ciomege, până la moarte.

Acum, să ne abatem un pic de la partea morală a lucrurilor, şi să trecem la cea materială: conform anexei 19.5, a deciziei Consiliului Municipal Chişinău 2/7 din 17.02. 2009, pentru capturarea maidanezilor, a fost alocat o sumă de 740.000 lei. Aceeaşi sumă este preconizată si pentru anul 2010, numai că de data aceasta, pentru “Capturarea şi a evacuarea animalele fără adăpost. ” Oare este nevoie de o sumă aşa de mare, doar pentru a bate cu ciomagul şi a decapita fiinţele vii? Nu ar fi mai bine ca aceşti bani să fie cheltuiţi pentru terenuri suplimentare şi construirea noilor adăposturi pentru maidanezi, sterilizare şi susţinerea materială a azilurilor pentru animale, deja existente la noi în ţară?
Pentru sterilizarea unui câine, este nevoie aproximativ 300 lei, acum socotiţi, câţi câini pot fi sterilizaţi de suma 740.000 lei?
Toate proiectele, iniţiate în aceasta direcţie până acum, nu au mai fost implementate. Se pare că de această situaţie cineva beneficiază. Se pune întrebarea, pentru ce sunt cheltuiţi banii, alocaţi pentru capturarea şi evacuarea animalelor? Şi, blana cărui animal, purtăm pe gulerul hainelor noastre?
Dragi cetăţeni, gândiţi-vă la aceste întrebări, şi la ce aţi făcut, personal, pentru a rezolva o astfel de problemă îngrijorătoare? Poate aţi găsit stăpân pentru vreun căţel din stradă? Sau aţi oferit vreo data ajutor azilurilor pentru animale? Sau aţi sterilizat cel puţin un câine din cont propriu? Din momentul în care aspirăm la un statut de societate civilă europeană, doar aşa, cu forţele comune şi metode civilizate, trebuie rezolvate problemele respective. Dacă prezentul articol nu va convins, duceţi-vă singuri la adresa Uzinelor 207, sau puteţi viziona video pe site-ul www.alga.md., deoarece cum se spune, mai bine o dată să vezi, decât de sute de ori să auzi.

Varinată rusă:

Видимо, таким принципом руководствуется столичная примэрия в решении вопроса бездомных животных.
Вчера, 1 февраля 2010 г. на собрании муниципального совета Кишинева примар Д. Киртоака заявил: “Бродячих собак нужно поместить в некрополь, а если в течение 10 дней никто не потребует их возврата, их следует подвергнуть эвтаназии, как это предусматривают закон и решения Муниципального совета”.

На первый взгляд все довольно разумно и относительно гуманно, если убийство, хоть и безболезненное можно вообще назвать гуманным методом сокращения численности животных. Однако, примар не уточнил какими методами у нас производится отлов бездомных животных и в каких условиях собаки будут содержаться в некрополе в течение 10 предсмертных дней.

А знаете ли вы что?
Никрополь принадлежит предприятию ” Autosalubritatea”, основной обязанностью которого является уборка, вывоз и утилизация мусора. Собаки и кошки приравнены к мусору, а значит с ними можно обращаться также, как и с неживыми объектами…что и происходит каждый день. Машины данного предприятия выезжают на улицы города, животных ловят совершенно неподготовленные люди, зачастую для ловли применяются приспособления, калечащие собак и кошек, от чего они гибнут или на месте отлова, или в машине. Далее все животные в грязных, совершенно не обустроенных кузовах, свозятся по адресу Заводская, 207. Там расположено предприятие “Necropol de stat”, предназначенное для утилизации трупов и отходов сельскохозяйственных животных со скотобоен и мясокомбинатов. На его территории расположено несколько каменных мешков с решетками, куда и помещаются все отловленные животные.
До смерти напуганные, ни пищи, ни воды они не получают, содержатся в полной антисанитарии, вынужденные лежать на каменном полу в собственных фекалиях. Однако, выше указанное предприятие не утруждает себя десятидневной заботой о собаках. Приехав на следующий же день после отлова, вы вряд ли найдете пойманных животных в живых. Виктор Сергиенко, вице-директор предприятия “Autosalubritatea” не далее как в сентябре 2009 года говорил так: – Наше предприятие на сегодняшний день занимается отловом бродячих собак и сбором падали. Это наши прямые обязанности. Бродячих животных мы отлавливаем, когда поступают сигналы от горожан. По закону, собака содержится десять дней, и если за ней никто не пришел, она подлежит усыплению. В течение этого времени к нам обращаются представители общественных организаций по защите животных, обычные люди, которым мы отдаем четвероногих.
А между тем, попробуйте пробраться на территорию некрополя как частное лицо. Это практически невозможно: высокий забор и грозный сторож, словом, обычные люди туда не допускаются. А почему? Да потому что негоже гражданам видеть гору отрубленных собачьих голов, валяющихся на земле там, за забором. И ни о какой эвтаназии там не может быть и речи!! На самом деле собаки просто жестоко забиваются палками до смерти!!!
А теперь давайте отвлечемся от моральной стороны дела и перейдем к материальной: согласно приложению 19.5 к решению муниципального Совета Кишинэу 2/7 от 17.02.2009 на отлов бродячих собак и сбор падали было выделено 740 тыс. лей, такая же сумма предусмотрена и на этот год, только теперь эти деньги выделены на “Отлов и эвакуацию бродячих собак”. Неужели такая сумма требуется, чтобы просто забивать палками живые существа или отрубать им головы? Почему не потратить эти деньги на выделение дополнительных площадей и строительство новых приютов, стерилизацию и помощь уже существующим приютам? На стерилизацию одной собаки требуется примерно 300 леев, вот и считайте, сколько собак можно стерилизовать на 740 тысяч леев+ Все проекты начатые когда-либо в данном направлении так и остались на словах. Видимо такая ситуация кому-то выгодна. Так куда же деваются суммы, выделяемые на отлов и так называемую эвакуацию животных? И чей мех мы носим на воротниках собственных пальто?
Дорогие кишиневцы, задумайтесь над этими вопросами, а еще над тем, что сделали лично вы, чтобы решить столь беспокоящую вас проблему+может быть вы пристроили бездомного щенка в хорошие руки, или помогли приюту для животных, или стерилизовали хотя бы одну собаку на собственные средства? Ведь именно так, общими силами и цивилизованными методами должны решаться подобные вопросы в цивилизованном европейском обществе, раз уж мы претендуем на данный статус. А если вас не убедила данная статья, поезжайте сами по адресу Заводская 207 или посмотрите видео, снятые в некрополе на сайте www.alga.md, потому что как говорится, лучше один раз увидеть, чем сто раз услышать.

autor: Nicorici Nadejda

Protest la Ambasada Rusiei

irina chirica — Wed, 03 Feb 2010 14:40:20 +0000

Azi am pichetat ambasada Rusiei deoarece cetăţenii din Rusia nu-şi pot exercita drepturile fundamentale la liberă exprimare. Am fost însă agresaţi, a câta oară, de carabinierii mereu la datorie şi care au grijă ca cei din ambasadă să nu fie deranjaţi de fluiere şi alte zgomote.

Vedeţi reportajele pe CurajTV.

Lege genocidală în Moldova, dar toţi tac

blogeri in retea — Wed, 03 Feb 2010 11:40:09 +0000

Ieri am dat peste o ştire şocantă -În Moldova vor fi declarate ilegale o serie de activităţi, sau mai bine spus – nu se vor acorda licenţe, sau se vor retrage licenţele. Desigur asta-i în spiritul democraţiei, nici nu zic.
Care-s argumentele lor?

„Cezar Iliaş, şef-adjunct al ME, a precizat că prin această decizie se urmăreşte excluderea dublărilor în activitatea autorităţilor publice antrenate în procesul de autorizare/licenţiere, precum şi reducerea costului afacerilor în Moldova care este mai mare decât în alte ţări.”

Aţi înţeles ceva? Eu am înţeles – se toarnă apuşoară, ca oamenii să nu înţeleagă nimic.

Vreţi să vedeţi ce activităţi vor fi scoase în afara legii?

1. de audit
2. de efectuare a expertizei mărfurilor
3. de proiectare a plantaţiilor pomicole, bacifere şi viticole
4. de producere şi de comercializare a seminţelor, materialului de înmulţire şi săditor
5. de producere, păstrare şi comercializare a materialului biologic de prăsilă destinat reproducerii
6. de transport auto internaţional de mărfuri
7. lucrările de foraj
8. activităţile nucleare şi radiologice
9. producerea, importul, exportul şi reexportul substanţelor care distrug stratul de ozon şi a echipamentelor ce conţin substanţe
10. importul şi producerea articolelor de parfumerie şi cosmetică
11. a activităţile în domeniul geneticii şi microbiologiei.

Eu am subliniat cu roşu. Deci, într-o ţară agrară va fi ilegal să producem seminţe, material de înmulţire şi săditor. Nu vi se pare absurd? Mie nu mi se pare.

Eu încă de anul trecut am citit despre genocidul din India, unde sute de mii de ţărani s-au sinucis din cauză că nu pot achita datoriile la bancă. În India a fost simplu – guvernul a adoptat o lege prin care e interzisă plantarea de bumbac nemodificat genetic. Singura companie care poate vinde seminţe de bumbac este Monsanto, SUA. Seminţele noi sunt de 1000 ori mai scumpe decât cele tradiţionale, şi sunt foarte sensibile la arşiţă, aşa că toţi ţăranii au rămas fără roadă, dar îşi gajaseră totul ca să poată procura seminţele modificate genetic . Cum a trecut această lege în parlamentul Indiei? Au fost condiţii impuse de FMI şi Banca Mondială pentru un împrumut, desigur, pentru dezvoltare.

La noi, din câte văd, s-a planificat acelaşi genocid, pentru că conomitent sunt interzise şi producerea de seminţe, şi cea de pomi şi material pomicol, şi activităţile din domeniul geneticii.

Eu nu cred că această decizie va intra in vigoare imediat. Probabil vor aştepta până va veni altcineva la putere, şi atunci vor intra normele în vigoare. Iar ei vor zice: Asta nu noi am hotărât, este lege din 2010! Asta-i vina fostei guvernări, noi acum doar ne supunem angajamentelor luate.

Ca să nu apară întrebări, link la ştirea originală. Învăţământul privat nu va mai fi licenţiat în RM.

Se apropie alegerile anticipate. Eu nu voi mai ieşi la vot. Îmi dau seama că dacă votezi pe cineva, devii responsabil de toate porcăriile pe care respectivul le face. Nu văd niciun partid politic pentru care eu să-mi pot asuma răspunderea în faţa oamenilor pentru votul meu. Prietena mea, când asculta o emisiune cu rafinaţii şi democraticii noştri politicieni a spus că va vota comuniştii data viitoare. O voi convinge să nu iasă nici ea la vot. La urma urmei,

Badan Blog

Jos buldogii! Trăiască maidanezii!

Iurie Ţurcanu — Wed, 03 Feb 2010 10:35:22 +0000

Nu pot afirma că problema nu mă interesează/atinge, pă motivul că sunt şi eu un maidanez. Asta plus la faptul că simpatizez întrun fel pe Diogene-cinicul.
Clasificarea în buldogi şi maidanezi este ca oricare alta un abuz. În afară de aceasta mai există şi javre, ele sunt din ambele tabere, dar buldogilor le stă mai bine în acest serviciu…
Maidanezii sunt o problemă pentru orice oraş şi o durere de cap pentru orice primar; uneori şi un test. Adevărat, Chişinăul are şi probleme mai importante, dar cei din Apus au în primul rînd grijă de maidanezii noştri, nu de noi. Noi pentru ei suntem tot ceva care trebuim protejaţi întrun fel, dar pe de altă parte stopaţi în proliferare. Peste 10-20 de ani «miliardul de aur» va avea dureri de cap cu noi: să ne sterilizeze, să ne eutanasieze?
De fapt motivul scriiturii este, că şi la Kiu se vorbeşte mult de maidanezi. Unul — Iuşcenco — a fost sterilizat politic. O alta – Iulecica se poate să aibă aceiaşi soartă pe 7 februarie. Sondajele spun că Ianucovici-buldogul va triumfa. Moscova o face pă imparţiala şi dezinteresata, greu de crezut. Oricum şi dna Timoşenco va merge pe linia împăcării cu F Rusă. Se pare că lui Putin i-a reuşit «îmblînzirea scorpiei», chiar dacă se cunoaşte caractrul «neliniar» al maidanezei şi ar putea să-şi mai schimbe o dată părul.
Şi cu adevărat ce am vrut să spun, să repet: în problema Transnistriei Ucraina nu ne este partener de nădejde, indiferent de liderii de la Kiev. Planul Iuşcenco a fost o iuşcă, care a provocat logoree unora de la noi şi din Europa. Şi nimic mai mult.
Arcaşa de la VB devine tot mai cu tupeu. Mai şi pă post de avocat al lui Lucinski. Marţi a închis obraznic gura unei doamne, care încerca să spună ceva la subiect. Motivul: tema este alta. Care? Şansa noastră de a reuşi. Şi doamna era în temă. Cu Lucinschi în frunte nu vom reuşi altceva decît rămînerea în CSI. Nu-i cel mai rău caz, la o adică…
Dar a nedreptăţit vădit o altă doamnă care pertinent vorbea despre Transnistria — suntem ostatecii Moscovei prin ea. Cu concluzia, în cazul dat logică, de trasare a frontierei pe Nistru. Este o idee, pe care nici eu nu o susţin. Importantă era însăşi recunoaşterea situaţiei de facto din regiune, analizată corect: Rusia dictează. Arcaşa a trecut la limbajul psihanalitic: suntem complexaţi, nu-s ruşii mai ceva ca noi etc. Ura patriotism ieftin a unui «erou», care nu ştie ce e lupta, dar ar fi putut să o ştie, să se confrunte cu vreun urs, rus adică.
Iurie Ţurcanu

Pis. Cu eutanasierea avem un mic paradox. Le-o refuzăm fiinţelor umane, care în cazuri extreme o cer şi o oferim cînilor care nu o cer, nu o vor.

Despre Talkshow-uri.

lpvd — Wed, 03 Feb 2010 10:31:46 +0000

În emisiunile televizate din ultima periodă nu mai vezi nimic nou – un scenariu tipic, chipurile de confruntari de idei şi opinii între cei invitaţi la emisiune, persoane care în frecvente cazuri sînt ”clasati” de sondaje în top. Nimic nou- începe deje sa-ţi trezească un sentiment de dejavu, auzind zilnic una şi aceiaşi. Sincer uneori se crează impresia că ne au de idioţi pe noi toţi.
Cum are loc de obicei o astfel de emisiune, cum o numesc ei la modă – Talkshow.
Primul invitat de obicei este ancorat în fraze învăţate pe de rost, începe cuvîntarea cu elemente din istoria recenta, neapărat accentuînd rolul său sau al formaţiunii pe care o reprezintă, ei şi concomitant acuzand, o istorie la care a fost participant activ şi el, drept ca despre aceasta vorbitorul se face a uita de obicei.
Celălalt invitat, ales pentru spectacol, este de obicei contrapus primului. Acesta la rîndul lui repetă fix cele spuse de primul invitat, drept că tratînd subiectul din punctul său de vedere.
În cele mai dese cazuri invitaţii constau din aşa să le spunem procomunişti şi anticomunişti. Şi toată emisiunea se reduce la o banala sfadălaie între aceştea doar fiind ambalată în expresii literare, iar pe ale locuri chear neînţelese de un simplu telespectator.
În foarte rare cazuri mai auzi cite un grăunte de raţiune în cele spuse ce se referă la ridicarea nivelului de trai, reforme în diferite domenii, etc., am în vedere măsuri concrete.
Cel mai frecvent auzi de la invitatul din partea guvernării doar nişte formulări în linii generale de genul “trebuie sa facem” “vom depune efort”, “europa ne susţine’’, “reformele noastre sînt bune” – bine stimate invitat la emisiune , dar ceva concret Dumneata poţi să ne spui ? Expresii de genul “am făcut deja asta, asta şi iata asta”, în termen de atîtea – zile, săptămîni, luni vom face asta şi asta.
Şi în final, moderatorul emisiunii ar trebui să insiste la răspunsuri la întrebări concrete nu să se limiteze doar la anunţarea pauzelor de publicitate, cronometrarea discursului fiecăruia şi la stoparea gîlcevei între invitaţi. Altfel acei invitaţi vor turna permanent apuşoară peste urechile telespectatorilor.
Am impresia că invitaţii vin la emisiune doar cu un singur scop – să ne mai aducă aminte nouă că există – cu alte cuvinte să se mai mediatizeze un pic, ştiţi cum se spune la ţara “mai es în sat să mă mai vadă lumea”, şi totodată, ei aici mă rog, opinia mea personală, poate şi subiectivă- să ne mai prostească un pic.

Satul de azi – o ruină

Inncorect polittic — Wed, 03 Feb 2010 09:36:10 +0000

Un aspect impoprtant, legat de existenţa noastră ca naţiune, îl constituie starea actuală a satului românesc.

Trebuie menţionată importanţa a acestuia în trecutul nostru, satul fiind leagănul poporului român. Noi ne-am constituit ca popor anume în sînul naturii, în mediul rural.

Vorbind din punct de vedere istoric, după retragerea aureliană din 271-275, locuitorii din spaţiul carpato-danubiano-pontic intră în faza decisivă de transformarea a genomului etnic. Retrăgîndu-se în zone protejate natural, din calea năvălirilor barbare, daco-romanii au continuat etnogeneza poporului român pînă în secolul VIII, aproape exclusiv la sate. În cadrul obştii săteşti, care era forma principală de organizare socială între secolele IV-VIII, s-a finalizat formarea specificului naţional: caracter sedentar, valori morale de nezdruncinat, apartenenţa la creştinism, armonia cu natura, dragostea de pace, etc.

Satul, sau obştea sătească a constituit vatra valorilor noastre naţionale şi, totodată, promototul acestora. La sat s-a afirmat aceast popor ca entitate specifică, pentru că aici şi-a găsit liniştea şi factorii necesari formării unei înalte culturi morale, aşa cum este cea română autentică. Prin urmare, satul ca leagăn al acestui neam, reprezintă garantul existenţei fiinţei noastre, iar apărarea sa de influenţele străine răuvoitoare ar trebui să fie prioritatea oricărei generaţii.

Am ajuns însă în secolul XXI, am apucat-o nesăbuit pe calea globalizării, şi prin urmare, am uitat de sat. Trebuie sa fii orb ca să nu observi că satul nu mai este azi ce-a fost cîndva, şi că reprezintă doar o simplă şansă de îmbogăţire a politicienilor corupţi. Datorită modernizării peste limite, datorită împortului de idei ieftine din Occident şi a pătrunderii materialismului în societate, oraşul a luat locul satului ca importanţă social-culturală. În satul românesc, ca bază spirituală a acestui popor s-a lovit prin politici economice bolnave (capitalism, investiţii străine, colectivizarea proprietăţii private), s-a lovit prin mutilarea valorilor sale odinioară eterne, prin slăbirea fizică şi morală a acestuia cu rachiu şi produse industriale dăunătoare, şi se mai loveşte şi azi.

Satul a rămas astfel depopulat, cu credinţa strămoşească zdruncinată, cu oameni alcoolici şi netrebnici, şi nu mai este privit de cei care au datoria de a ne conduce decît ca o masă uşor manipulabilă în vederea satisfacerii intereselor obscure ale economiei de piaţă.

Devenind o ruină, satul nu mai alimentează societatea cu oameni iubitori de neam, harnici şi gata de jetră întru apărarea a tot ce-i sfînt. În schimb, satul românesc de azi furnizează oameni lipsiţi de identitate, străini valorilor naţionale, îndepărtaţi de sfaturile părinţilor şi înstrăinaţi de suferinţa acestui popor. Totodată, alimentează societatea de consum cu consumatori roboţi care să consume cu plăcere „fast food-uri”, care să privească cu spume la gură un film pornografic, care să citească cele mai josnice reviste de modă şi romane post-moderniste, care să poatre cele mai neruşinate haine, şi să devină cu uşurinţă fani orbi ai unor „vedete” imorale. De altfel, problema în cauză a fost analizată perfect de marele naţionalist Corneliu Z. Codreanu, care a susţinut că aceste neam piere din lipsă de oameni, nu din lipsă de programe politice.

Perspectivele sînt sumbre. Majoriatea statelor înalt dezvoltate, exemplul cărora este urmat cu neruşinare şi mişelie de „multiubiţii conducători democraţi” ai noştri, nu au sate practic, ori acestea nu constituie un patrimoniu pentru statele în cauză. Se poate observa uşor că statul democratic cosmopolit, care este numit cu neruşinare şi „naţional”, duce o luptă neîncetată de mutilare a satului şi a valorilor tradiţionale. Sistemul internaţionalist instalat pe glob, care îşi doreşte subjugarea naţiunilor libere, are directul interes ca satul, sau orînduiala tradiţională a popoarelor în cazul dat, să fie înlocuită cu o nouă ordine mondială. Este suficient să menţionăm doar ca satul, fiind un element puternic conservator, care asigură continuitatea şi suveranitatea unui neam, reprezintă o piedică serioasă, un obstacol pentru procesul de globalizare. Astfel, slăbirea, dezorientarea şi ruinarea satului (fie românesc, rusesc, ungures sau polonez) pare a fi o prioritate a noului sistem mondial.

Lucian Blaga afirma că „veşnicia s-a născut la sat”. Privind spre trecut, afirmaţia are un caracter real. Lovindu-ne însă de starea gravă în care se află satul depopulat din ziua de azi, ne întrebăm nedumeriţi: „Oare atît de puţin ţine veşnicia?”

Cu toate că perspectivele satului românesc sunt sumbre, speranţa într-un viitor mai bun nu trebuie să moară. Calea luată de noi, de a ne înstrăina de trecut şi de a îmbrăţişa cu uşurinţă noi idei, ne pune existenţa în pericol. De aceea, o schimbare de atitudine ar trebui să aibă loc, ar trebui să înfăptuim o revoluţie morală, aşa cum ne cerea încă cu 130 de ani în urmă marele Eminescu.

Sursa> http://stefanbolocan.wordpress.com/

Piaţa Centrală – o gaură neagră în bugetul de stat

ninja_voronin — Tue, 02 Feb 2010 21:34:49 +0000

Spun asta, pentru că tot ce se întampla între străzile Armenească şi Tighina este un mister, o nebuloasă pentru toate instituţiile abilitate să reglementeze desfăşurarea activităţilor comerciale. Ca fenomen, mai poate fi asemuit cu „Triunghiul Bermudelor”, întrucât exista presupuneri ca în spaţiul respectiv, ce-i drept, dreptunghiular, dispar ca prin minune impozitele care urmeaza a fi vărsate în bugetul de stat.

Unul dintre ultimele episoade ale poveştii

Premierul Filat efectueaza, într-o zi, pe neprins de veste, o vizita la Piata Centrală (exact după ce revenise din SUA). I s-a facut poftă de placinte cu branză şi, asistat de o armată de jurnalişti, merge prin galeriile pieţei, îngrijorat de cum muncesc oamenii simpli, din zori şi până-n noapte, în condiţii deloc legale, aşa cum prevede Codul Muncii. Se mai interesează şi de preţurile pentru produsele alimentare de bază, ale caror preţuri întrec cu mult limita stabilită de stat. Le cere socoteală comercianţilor. Cei din urma invocă acelaşi argument – „Hazeainul” -adica şeful, patronul, tătucul, cel care stabileşte preţurile şi condiţiile de muncă. Premierul inspector depaşeşte acest răspuns, glisând graţios pe gheaţa teatrului politic. Ce nu a sesizat încă proaspatul Prim-ministru, sau poate că a sesizat, dar nu o ştim noi, este ca majoritatea comercianţilor din Piaţa Centrală activează în baza Patentei de Întreprinzător.

Pentru cei care nu cunosc toate aspectele juridice, o Patentă de Întreprinzător este un certificat de stat, care atesta dreptul de a desfăsura o activitate comercială, prevazută în lege, pentru o perioada limitată de timp. Titularul acestui act este obligat să-şi desfasoare activitatea în nume propriu şi în interes personal, fiindu-i interzisă înstrăinarea lui, precum şi angajarea altor persoane pentru desfăsurarea activităţii. Profitul comercianţilor care detin ceea ce se numeşte “Patenta” este enorm. Anume din acest motiv a fost legiferată în perioada lui Lucinschi şi fiind valabilă pentru cel puţin încă 7 ani. Legea în cauza, aparent creată în interesul cetăţeanului de rând, pentru a-i educa spiritul antreprenorial şi a-i asigura un venit decent, a fost propusă, în realitate, de baronii pieţelor. S-au îngrosat multe buzunare de deputaţi, dar, din păcate, buzunarul public s-a cam subţiat.

Schema a devenit profitabilă din cauza faptului că activitatea de întreprinzător nu este înregistrată sau licenţiată, iar posesorul certificatului este scutit de prezentarea bilanţului financiar-contabil şi a datelor statistice, fiind scutit de efectuarea operaţiunilor de casa şi decontare. Plata impozitelor este efectuată sub forma unei taxe pentru patentă, cuantumul lunar variind între 30 si 400 de lei care, raportat la fluxul de bani cash, este o suma infimă.

Teoretic, toti cei 50 de mii de întreprizători n-ar trebui să simtă mizeria şi gustul sărăciei, pentru că acestă activitate, practicată în conditii avantajoase, poate acoperi necesităţile de consum, precum şi cele ce ţin de confortul personal. În realitate, un procent foarte mic dintre deţinătorii acestui certificat profită în mod direct de beneficiile Legii Patentei, pentru că, intervine factorul principal: „Hazeainul”. El este cel care stă în spatele detinatorilor de patenta şi, printr-o serie de operatiuni frauduloase, încasează tot profitul. Orizontul se măreşte considerabil. Un astfel de sef poate dispune de zeci de spaţii de comerţ şi deţine sute de certificate de patentă, ca urmare a unei întelegeri secrete dintre el şi persoana pe numele careia a fost eliberată patenta. În acest mod, rulajul de bani cash, neimpozitaţi, este impresionant. Patronul, care nu figurează în nici un act oficial, are la rândul său grija ca toţi intermediarii din acest proces să ramână satisfăcuţi. Poliţia pieţei, care desfăşoară aceleaşi activităţi comerciale, mai percepe şi o taxa de protecţie. Să nu vă mire că în centrul capitalei, în plină zi, au loc activităţi ilegale, infracţionale, încurajate de poliţie, administraţia locală şi administraţia pieţei, ultima încasând o taxă fictivă pentru chiria spaţiilor comerciale, care, în unele cazuri, depăşeşte chiria din centrele comerciale de tip “mall”. Periodic, poliţia economică organizează razii pentru a contracara comerţul ilegal sau pentru a împiedica comerciantul care nu se confomeză dispoziţiilor legale. Dar ea nu vine făra ştire. Majoritatea celor implicaţi în proces sunt informaţi din timp despre aceste razii. Politiştii colecteaza de fapt sume de bani de la şefii mai mari care, pe lângă “prestaţiile” lor de la lumina zilei, mai au şi afaceri subterane. Cine vrea să viziteze adevaratele beciuri de la Cricova, să mearga în galeriile subterane cuprinse în perimetrul străzilor Armenească, Mitropolitul Varlaam şi Tighina, unde este depozitată marfa comercializată în piaţă. În aceste depozite (multe din ele construcţii avariate) sunt stocate produsele alimentare şi de uz casnic, deşi condiţiile sanitare nu permit acest lucru. Pentru aceste focare de infecţii şi şobolani sunt percepute taxe exorbitante, care ajung în buzunarul şefilor din administraţia pietei.

Un alt aspect important este lipsa, în majoritatea cazurilor, a documentelor de provenienţă a mărfii, a certificatelor de conformitate. Bineînţeles, ca urmare a introducerii ilegale a acesteia pe teritoriul RM. Marfa nedeclarată la vamă este cumparata de la agenţi economici din străinătate, în special din Ucraina (Odessa şi Cernăuţi), care, la rândul lor, practică acelaşi tip de comerţ. Marfa achizitionată în Ucraina ajunge pe teritoriul Republicii Moldova mulţumită strânsei colaborări dintre autorităţile vamale moldoveneşti şi cele ucraineşti. Încărcătura este transportată în containere, tranzitând frontiera şi traseul de până la destinaţie, fără nici cea mai mică jenă. Cei care o fac sunt protejaţi de Politia Rutieră.

Desi nu putem vorbi despre o cifra fixă care ne-ar înfăţişa amploarea prejudiciului cauzat bugetului public (din momentul intrării în vigoare a acestei legi), putem spune, cu certitudine, că ea este una de ordinul sutelor de milioane.

Prezentul scenariu a fost descris în termeni generali şi pe înţelesul tuturor. Realitatea este mai cruntă.

Reţeaua FaceBook facilitează organizarea celui de-al doilea protest la ambasada rusă de la Chişinău

Oleg Brega — Tue, 02 Feb 2010 19:09:52 +0000

Ieri, după ce am aflat despre abuzurile miliţiei ruse am iniţiat o acţiune publică de protest, pe care am convenit cu alţi partricipanţi la protestul similar din 3 ianuarie, să-l facem la amiaza zilei de 3 februarie. În scurt timp am început campania de promovare şi acum avem promisiunea mai multor cetăţeni că vor participa, ba chiar şi două asociaţii s-au alăturat:Asociaţia Civică Hyde Park şi Amnesty International Moldova. Prima e o asociaţie de la Chişinău care luptă cu ecou regional contra cenzurii, a doua e filiala de la Chişinău a cunoscutei organizaţii, răsplătite cu un Nobel pentru lupta eficientă contra torturii.

Aşadar, miercuri, 3 februarie, ora 13, în faţa ambasadei ruse de la Chişinău, sunt invitaţi toţi acei care sunt de acord cu mesajul de mai jos:

Ruşii care se împotrivesc dictaturii şi abuzurilor poliţieneşti fac proteste stradale în fiecare zi de 31. Dar şi pe 31 decembrie, şi pe 31 ianuarie în oraşele unde au ieşit oamenii în stradă regimul a scos contra lor trupe speciale, a operat arestări ilegale, a intimidat organizatorii şi presa.
Credem că acest lucru este inacceptabil într-un stat membru al Consiliului Europei. Cerem ca Rusia să respecte Convenţia Europeană a Drepturilor omului, care apără libertatea de expresie, de asociere şi de întrunire.
Să pichetăm ambasada rusă pentru asta la 3 februarie (prima dată am protestat cu acest subiect pe 3 ianuarie 2010), miercuri, ora 13.

http://www.facebook.com/event.php?eid=282523024599&index=1

Amnesty International Moldova se alatura grupului de initiativa care si-a propus sa picheteze Ambasada Federatiei Ruse la Chisinau pentru a protesta impotriva abuzurilor politienesti si pentru a promova respectarea dreptului la libera intrunire si libera exprimare a opiniei.

Va invitam maine, 3 Februarie 2009, ora 13.00 sa va alaturati celor care doresc sa promoveze o lume in care drepturile omului sunt respectate de fiecare stat.

Mai multa informatie la:
http://www.facebook.com/event.php?eid=282523024599&ref=mf
http://www.amnesty.org.ru/node/1308

Moscova. OMON, bastoane nu şi drepturi

A Stan — Tue, 02 Feb 2010 16:49:18 +0000

Articolul 31. Constituţia FR prevede: “Cetăţenii din Rusia au dreptul la întruniri publice, a petrece mitinguri, demonstraţii, marşuri, pichete şi alte procesiuni în mod paşnic, fără arme“.
În apărarea ei, organizaţiile socio-politice de orientare liberală încearcă să organizeze un miting în fiecare lună în care este ziua a 31 . Potrivit organizatorilor, în anul trecut asemenea manifestaţii au fost reprimate de cinci(!) ori. De fiecare data autorităţile au găsit o scuză pentru a ne refuza organizarea mitingului în Piaţa de Triumf. Printre motivele au fost: competiţia bicicliştilor (31 mai), Festivalul “Alege sănătatea – fii ca noi” (31 iulie), Festivalul “Tineret si sport” (31 august), Festivalul militar de sport “Divizion” (31 octombrie) şi o acţiune ” Pentru Rusia tânără” (31 decembrie).
Duminică, 31 ianuarie în Piaţa de Triumf, aşa cum ne-au informat de la biroul primarului, s-a preconizat sarbatoarea “Distracţii de iarnă” şi o campanie lunară de colectare a sângelui de la donatori . Adică, în întreagă piaţa pentru liberalii şi de data aceasta loc nu s-a găsit.
Cu toate acestea, în apropiere de staţia de metrou “Mayakovskay” la ora 18.00, potrivit unor estimări, s-a adunat mai multe sute de persoane, dintre care mulţi au fost jurnalişti.
In jur se scanda: “Rusia, fără Putin!“, “Jos statul poliţienesc!“, iar atunci când poliţia tragea pe cineva la autobuze, toti îi blamau cu strigăte: “Ruşine!“. După o perioadă de timp poliţia a început să împingă pe protestatari spre metrou, acţionând foarte brutal şi aplicând forţă.
În conformitate cu date oficiale ale Poliţiei metropolitane, în Piaţa Triumf au fost reţinuţi circa 100-110 de militanţi. Printre persoane reţinute a fost unul din liderii “Alta Rusia” – Eduard Limonov, colegul său – Alexandru Averin, şeful mişcării “Noi ” – Roman Dobrohotov, aparatorii în domeniul drepturilor omului – Lev Ponomarev si Oleg Orlov. Potrivit acestora, unii participanţi la miting nerealizat au fost puternic bătuţi cu bastoane de cauciuc. Unul dintre martori a văzut cum în timpul de arestare un cetaţean s-a ales cu haina ruptă.
De această dată, spre deosebire de cazul precedent în ajun de Revelion, poliţiştii au demonstrat “bunătatea”: şeful Grupul Helsinki de la Moscova – Ludmila Alekseeva, de catre colaboratorii organelor de drept amabil a fost condusă după gard de metal cu care era îngrădit locul mitingului preconizat, autorizaţie pentru care biroul primarului Moscovei asa şi nu a emis.

• Sursa (rus) Trud.ru
• La aceeaşi temă (rus) Newsru.com

Nu mai sunt dispuşi să plătească pentru vizite şi discursuri discriminatorii

Gheorg Wolfovitz — Tue, 02 Feb 2010 12:37:21 +0000

Asociaţia Naţională Seculară (NSS) din Marea Britanie intenţionează să iniţieze o campanie al cărei scop este organizarea unor proteste masive împotriva vizitei lui Benedict al XVI-lea, planificată pentru luna septembrie. În proiect vor fi implicate diverse organizaţii: feministe, pentru planificarea familiei, LGBT şi alte structuri sociale.

Preşedintele asociaţiei, Тerry Sanderson, susţine că contribuabilii britanici vor fi cei care vor suporta cheltuieli în sumă de 20 mln de lire sterline pentru a asigura şederea în ţara lor a Papei de la Roma. În plus, Papa nu-şi va trăda menirea şi obiceiurile, şi va promova în discursurile sale discriminarea atacând diverse categorii umane. În continuare, Sanders opinează că biserica catolică n-are decât să-şi asume costurile dacă îşi doreşte ca liderul ei spiritual să viziteze Anglia.

Uite aşa, britanicii nu sunt indiferenţi cum sunt cheltuiţi banii pe care statul, organele fiscale îi prelevează de la ei prin intrermediul impozitelor şi taxelor. Mulţi au început să conştientizeze că, deseori, ei înşişi sponsorizează tot soiul de proiecte dubioase, personalităţi ostile drepturilor lor fundamentale. Dar totul e până la un timp. Se pare că locuitorii insulelor nu mai sunt dispuşi să-şi pună buzunarul la bătaie ca, într-un final, tot ei să fie cei bătuţi.

enervant.wordpress.com

Voronin are dreptate!

blogeri in retea — Tue, 02 Feb 2010 11:41:37 +0000

Nu i-am dat niciodată dreptate tovar-ului Voronin, cel puțin nu cât a fost președinte. Nu o fac nici acum, dar tovar-ul a spus ceva foarte interesant la monologul de sâmbătă seara de la NIT.
Câinii care așteaptă să-i dau dreptate în cazul „Filat-Arhităctoru” să-și înfigă colții cariați în propriul fund, deoarece nu le voi da motive de satisfacție.
În altă problemă e posibil să fi avut dreptate tovar-ul, și nu sunt deloc sigur că a făcut acea declarație în conformitate cu fițuica pregătită de Tkaciuk și Starîș cu mult înainte de a se aprinde reflectoarele din studioul muced, tot de prin Dealul Schinoasei.

Tovar-ul Voronin a zis că procuratura nu caută unde trebuie atunci când anchetează hrincile de slănină de pe Papuc și Botnari, și că ar trebui să caute la SIS. De fapt, Voronin a spus doar juma’ de adevăr. Într-adevăr, la SIS se află cheia marelui mister, dar nu doar acolo. Și nu cred că vajnicul Zubco și subalternii săi nu știu unde să ancheteze, mai degrabă ei nu vor să ancheteze. Frații lor de arme se află și acum în rândurile regimentelor creierilor spălate, mai numit și SIS, iar rolul lor e să apere acele creiere, nicidecum să la ancheteze.

Cine nu-mi dă dreptate mie și lui Voronin (cred că o iau razna de vreme ce mă compar cu tovar-ul), să pocnească doar o clipă din degete și să-și amintească de tipul ăla care se adăpa cu șampanie la geamurile parlamentului în timp ce acesta ardea. Tipul era, BINGO, de la SIS. Dacă nu e relevant nici acest argument, atunci să ne amintim că pe vremea falnicului comunism nici o frunză nu cădea fără știrea armatei conduse de Reșetnikov. Telefoane ascultate, infiltrări printre membri de partid, angajați ai diferitor companii, etc. Vă sună cunoscut? Apropo, cu ascultatul telefoanelor. Parcă se încălcaseră nu știu care legi când i-au ascultat telefoanele lui Chirtoacă și Stati. Nimeni nu răspunde, niciun vinovat, nimic?

Tovar-ul Voronin are dreptate când spune că cheia elucidării „misterului” din aprilie se află la SIS. Dar nimeni nu-l ia în seamă. Pentru vajnicii jurnaliști și analiști, mult mai importante s-au dovedit a fi picanteriile de genul ”Arhităctoru-Filat”. Dar da, trăim în Moldova, țara în care toți dacă nu sunt frați, sunt măcar cumătri, iar sângele apă nu se face.

Apropo, dacă vreți să știți de ce niciodată nu vom afla adevărul despre ce s-a întâmplat în aprilie 2009, cercetați cine e actualul șef al SIS și de către cine a fost înscăunat acolo. La fel faceți și cu vajnicul procuror Zubco, cel ce a pus pe linie moartă instituția pe care o conduce. Pe vremea lui Gurbulea măcar existau asasinii lui Roșca, azi nu mai există nimic. Aha, da, iar un semn de întrebare. Care procuror se ocupa de asasinii lui Roșca? Unde e el? Cică tot trebuia tras la răspundere. Mda… Să mă mai întreb și ce face Gurbulea? Nu e cazul, Gurbulea chiar are mulți cumătri, cumătri cu Zubco.

Alexandru Cozer

Noile divinităţi

Gheorg Wolfovitz — Tue, 02 Feb 2010 09:43:31 +0000

Şi eu sunt împotriva maltratării câinilor, dar, în momentul când aceştia ajung să se substiuie omului, sunt pus în situaţia de a alege: ori ei, ori omul. Însă recent am realizat că datele problemei se schimbă radical. O nouă divinitate şi noi enoriaşi îşi fac apariţia în viaţa religioasă a RM: Câinele şi membrii organizaţiilor pentru protecţia animalelor. Noua divinitate este tratată cu atâta dragoste şi devoţiune de noii enoriaşi, încât îmi aminteşte de relaţia dintre o mamă şi pruncul ei. Toate argumentele că maidanezii ar prezenta un pericol real pentru viaţa oamenilor, pentru securitatea lor sunt respinse cu o sfântă indignare. Caninofilii ultragiaţi încep să turuie cam aşa: “Nu-i adevărat! Câinele este cel mai inofensiv animal de pe planetă. El este mult mai bun decât omul. El muşcă numai dacă-l zădări sau chinui!”. Şi nici prin cap să le treacă că divinitatea lor îşi deschide larg botul, muşcând cu poftă şi sete, şi dacă este înfometat, dacă-l înţeapă puricii, dacă n-are un adăpost, dacă n-are un stăpân care să-i pună botniţă şi să-l supravegheze.

Mulţi din ei au şi sfaturi foarte nostime pentru cei panicaţi de vederea unei haite de maidanezi. Normal, doar sunt atât de ataşaţi de căţeluşii lor drăguţi şi frumuşei, adevăraţi îngeraşi. Astfel, caninofobii sunt sfătuiţi să umble cu cratiţa de supă, cu şuncă, de preferat afumată, şi mici din urma lor, că să-i îmbuneze şi să creeze o legătură afectivă, să le formeze, cum ar veni, nişte reflexe de-ale lui Pavlov cu ofrandele lor, de dorit zilnice: “ia dai si lui un pic de ceva putina ciorba cu piine si ia vezi te mai musca?“. Asta cam aşa e, numai că de multe ori nici oamenii nu prea au pentru ei înşişi supă şi pâine.

Deci, după cum spuneam, caninofilii pretind că divinitatea lor nu poate să muşte pur şi simplu, din senin, doar pentru că aşa-i căşunează. Ca să ajungă la o reacţie atât de disperată, patrupedul trebuie să fie provocat rău. Iată ce susţine preşedinta unei Asociaţii pentru protecţia animalelor. Cică, copilul sfâşiat acum două săptămâni de o haită de câini, internat şi acum în spital, ar putea să fi provocat furia maidanezilor. Mai întâi ar trebui să ne documentăm serios, şi apoi să anatemizăm câinii vagabonzi. Şi în general, copii sunt sadici şi răi, să nu-i credem pe cuvânt.

Cred că are dreptate preşedinta. Copii mai sunt, apar în fiecare zi. În schimb, divinităţile apar pe lume mai rar. Uneori aşteptăm mii de ani ca să se producă miracolul. Am fi iraţionali, deci, dacă ne-am complace în ipostaza de iconoclaşti, de zeicizi din cauza unor copilaşi prostuţi şi inconştienţi.

enervant.wordpress.com

Spuneti NU! noii Uniuni

Inncorect polittic — Tue, 02 Feb 2010 08:24:45 +0000

Conceptul de integrare europeană reprezintă principala lozincă vehiculată în opinia publică europeană actualmente. Se observă uşor că integrare în U.E. este obiectivul aproape al fiecărui stat care doreşte să se dezvolte. Noţiuni precum „valorile democratice europene” sau „integrare europeană” constituie un fel de „brand” declarativ al zilelor noastre, care au o priză foarte mare în opinia publică. De altfel, succesul mare al unor partide politice care promit integrarea în U.E. se datorează, pe lîngă promovarea oferită de către mari forţe financiare internaţionale, şi iluziilor frumoase care se formează în conştientul alegătorilor, atunci cînd aud de U.E.

Ca orice proces, integrarea europeană este condiţionată de unii factori, care îi facilitează desfăşurarea. Unul dintre aceşti factori ar fi avalanşa mediatică (Prin ziare, canale TV, internet) realizată de trusturi media internaţionale cu filiale şi în ţările ex-comuniste. Mass-media „pro-europeană” este în totalitate favorabilă procesului de integrare europeană. Mai mult, atacul informaţional al concernelor mediatice poate fi luat ca o agresiune, deoarece se arată doar minuscula parte bună a U.E., pe cînd, majorele sale defecte sînt trecute cu vederea. Este cazul unor surse media cum ar fi: ziarul „Timpul”, canalul „Pro-Tv”, sau saitul „Unimedia”, care, într-o deplină neconcordanţă cu promovarea unor valori naţionale, impun integrării europene o imagine strălucită.

O altă cauză a succesului de care se bucură integrarea europeană o costituie lipsa cu desăvîrşire a unor partide, mişcări, asociaţii, foruri civile conservatoare în Europa. Rolul acestora ar fi impunerea unei imagini obiective pentru fenomenul „U.E.” sau demascarea intereselor oculte care se ascund în spatele Uniunii Europene. Constatăm că lipsesc partidele naţionaliste care să impună privirea şi analizarea acestui proces din prisma unor valori auentic-tradiţionale, adică, analizarea acestui proces în calitate de membru al unei naţiuni (în cazul nostru – în calitate de român), şi apoi în calitate de european globalist. În realitate astfel de partide su mişcări există, însămijloacele de informare în masă controlate de marea finanţă luptă deschis contra acestora.

Desigur, un alt factor ce uşurează mărirea peste limite a acestei noi Uniuni Sovietice Socialiste, este şi trecutul negru din ultimii 60-70 de ani al ţărilor est europene: principalele vizate de extindere U.E. NU trebuie de uitat că statele rămase în spatele Cortinei de fier (cum ar fi:Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Bulgaria, Romănia, statele Baltice, cele 14 republici mai mici), imediat după 1945, au fost supuse unui amplu proces de deznaţionalizare şi bolşevizare prin toate sferele vieţii: social, economic, politic, cultural, identitar, educaţional, etc. Astfel, din naţiuni care cu numai cîteva decenii în urmă erau gata să izbucnească contra oricărei nedreptăţi şi să-şi facă dreptate cu propriile forţe, popoarele est europene s-au transformat în nişte mase lipsite de identitate şi conştiinţă naţională, epuizate de probleme social-economice, devenind astfel o pradă sigură pentru un asemenea parazit economic şi virus identitar ca U.E., şi tot ce înseamnă globalizare în general.

Nu trebuie să uităm nici de contributia politicienilor corupţi, care prin activitatea lor teoretic „atotiubitoare” faţă de popor, dar în practică – manipulatoare şi ocultă, nu fac altceva decît să inducă societatea şi mai mult în eroare în privinţa integrării europene.

Şi nu o ultimă cauză care înlesneşte integrarea europeană, este nivelul scăzut de trai al ţărilor din afara U.E., care intră în contrast cu traiul aparent minunat al europenilor. Astfel, opinia societăţii înclină nemeritat spre o integrare europeană. Despre acest aspect, ar trebui de menţionat doar că în societatea de tip „post industrială” în care îşi duc viaţa europenii vest, doar nivelul de trai este mai bun, în ceea ce priveşte aspectul spiritual, ei sunt de o mie de ori mai săraci decît noi.

U.E. s-a constituit în 1957 la Roma, ca organizaţie de tip economic. Iniţial a avut o altă denumire, şi un număr mai restrîns de state. Ulterior, numărul de stat a început să crescă, mai ales, datorită politicii economice reuşite duse de finanţa în mîinile căreia se află această afacere, numită U.E. De un deceniu, valuta „euro” a devenit unică pentru a parte a statelor membre. În 2004, 10 state din fostul bloc comunist au aderat la U.E., prin aceasta lărgindu-se puterea economică a acestui colos pe o mare parte a Europei. În 2007 au mai aderat România şi Bulgaria, iar tratativele cu alte ţări au loc în prezent. Cu aşa ritm, ne vom trezi peste un timp cu o singură uniune, de la Ural la Atlantic, care ne va jupuia economic, şi care ne va prigoni cultural.

Procedeul de aderare la U.E. stîrneşte nemulţumire oricărui om cu picioarele pe pămînt. Toată mass-media se vinde intereselor bancherilor de la Bruxelles şi propagă bunătatea Uniunii mult-iubite; politicienii cosmopoliţi – înfăptuiesc revoluţii de catifea (desigur cu susţinere externă) şi apoi declară: „Trebuie să ne integrăm, ca să ieşim din criză”; şi iată aşa, fără vreun referendum (cum a fost cazul României), Uniunea mai cîştigă pieţe libere de exploatare, cîteva milioane de muncitori liberi, şi rezerve naturale care uşor pot fi acaparate. De notat că acest fenomen are loc ca urmare a atragerii investiţiilor străine, fiind similat cu o sinucidere economică a statului.

Sunt de părere că integrarea în Uniune la început de secol XXI beneficiază de o atenţie şi o susţinere nemeritată. Ba mai mult, calea luată de multe state – de a se europeniza – este una complett greşită. Condiţionată de activitatea dificitară a sistemului parlamentar local, de sărăcirea economică ne-întîmplătoare care a urmat anului 1990, de agonia morală în care zac popoarele creştine din estul Europei sau de promosiunile înşelătoare date în schimbul acceptării integrării benevole, lărgirea U.E. pare că nu se va opri nici dincolo de Ural.

Făcînd parte din procesul de globalizare, integrarea europeană constituie unul dintre marile pericole în prezent, mai mare decît aşa zisul „terorism islamic”. Ar fi bine ca cineva să se opună lărgitrii acestui stat anti-naţional. În acest sens, este salutabilă crearea în 2004 a Frontului Naţional European (F.N.E.), constituit din organizaţii sau partide anti-globaliste din Europa: Partidul Naţional Britanic (Marea Britanie), Partidul Naţional German (Germania), Partidul Naţional Polonez (Polonia), „Falanga” Spaniolă, „Mouvement Nation” din Belgia sau Forul „Noua Dreaptă”, reprezentanta naţiunii române.

Cu toate că întîmpină piedici din partea presei pro-europenizare (care i-ar sta calificativul de „cîini ai bancherilor”), F.N.E. are un cuvînt greu de spun contra Uniunii.

Critica adusă Uniunii este binevenită, deoarece aceasta se foloseşte de promisiuni deşarte pentru a subjuga şi distruge naţiunile libere. Formarea unui stat european unic nu presupune numai dispariţia garaniţelor naţionale, ci şi abandonarea conştiinţei naţionale în favoarea formării unei conştiinţe „europene”. Iată de ce, în faţa acestei amenninţări, ar trebui să nu ne plecăm capetele. De acceptarea su respingerea acestei „cutii a Pandorei” depinde viitorul nostru ca neam: ori vom fi stăpîni pe destinele noastre, ori vom fi nişte animale numerotate care vor îndeplini ingrata muncă de consuamtor-robot într-un sistem ultra centralizat.

Sursa> http://stefanbolocan.wordpress.com/

SECRETUL de Stat al Procuraturii Generale

matasaru2004 — Tue, 02 Feb 2010 07:48:30 +0000

Cei de la Procuratura Generala RM cu sediul pe bul.Stefan cel Mare,73 au mostenit si pastreaza nu numai naravurile spurcate de la regimul criminal comunist,dar si ornamentul de stil de pe fatada sediului institutiei de Stat-PG.
Influenta mistica,ba chiar satanista acestui ornament asupra functiionarilor din acest sediu este la nivel de subconstient, ceea ce observam cu totii in comporamentul lor de procurori RM.
Un exemplar a tuturor guvernarilor/regimurilor este pupicuristul procurorul infectat ,Igor Popa si subalternii lui din sectia cazurilor ,,excepcionale,, a PG…

Cluburile de noapte încalcă flagrant drepturile consumatorului în R. Moldova

autor — Mon, 01 Feb 2010 22:50:48 +0000

Biroul Individual de Avocați “Vitalie Postolache” ține să informeze opinia publică și organele de drept , de protecție a consumatorilor asupra încălcării de către majoritatea cluburilor de noapte din mun. Chișinău a drepturilor consumatorului în legătură cu serviciile distractive și culturale prestate de către acestea.
Astfel, din analiza situației în domeniul dat și din sinteza plîngerilor clienților putem deduce următoarele încălcări ale consumatorilor :

1. Aplicarea abuzivă de către managerii și paza cluburilor a regulilor de “face controle ” si “dress code ” față de vizitatorii cluburilor. În rezultat, unor persoane li se refuză , fără invocarea vreunui motiv, accesul la club , deși careva motive întemeiate pentru aceasta lipsesc ( sunt și locuri libere în club și clientul este îmbrăcat decent și nu se află în stare de ebrietate) .
Aceste reguli , de regulă, nu sunt afișate la intrarea în club , nu sunt publicate pe
web saitul clubului pentru informarea consumatorilor și nu se prezintă la cererea
consumatorului de administrația clubului.

2. La cererea clientului de a-i fi explicate motivele de refuz în club, de către managerul sau paza clubului , deseori cu un ton disprețuitor , i se comunică că clubul este privat, primesc pe cine doresc ei , neavînd nici o obligație de a comunica clientului motivele refuzului de acces în club. Se refuză categoric prezentarea în scris a regulilor clubului, a vreunui număr de telefon a unei persoane autorizate care ar avea competența de a soluționa rapid litigiul apărut.

3. Consumatorului nu i se înmînează un refuz în scris , care ar certifica faptul că s-a dorit beneficierea de serviciile clubului, dar a fost refuzat, precum și motivele refuzului , pentru a constitui ulterior probă în instanța de judecată în vederea apărării drepturilor lezate. Consumatorul de regulă nu are acces nici la cartea de plîngeri /petiții a clubului.

4. Unii clienți invocă că unele cluburi dispun de liste negre a vizitatorilor nedoriți, cărora li se interzice automat accesul în club. Aceste liste , de regulă nu sunt făcute publice și nu sunt afișate pe saitul web al clubului, deci posibilitatea de a afla cine este inclus în aceste liste și motivele ce au determinat aceasta practic nu există .

5. Nu întotdeauna consumatorului i se eliberează cec sau bon de plată pentru băuturile și produsele cumpărate în club, ceea ce îngreunează ulterior apărarea drepturilor consumatorilor în caz de otrăvire cu unele produse procurate în club.

6. De regulă, toate show-programele se realizează exclusiv în limba rusă și mai niciodată în romăna , prin ce se încalcă drepturile persoanelor vorbitoare de limba romană.

7. Cluburile discriminează bărbații față de femei în ce privește politica de prețuri. Astfel, fie femeile în genere nu plătesc intrarea , fie plătesc mai puțin, deși consumatorii de ambele sexe , ar fi trebuit să beneficieze, conform legii de acces egal și nediscriminatoriu la serviciile clubului. În opinia noastră, doar în cazuri excepționale și bine motivate ( de ex . anumite sărbători pentru femei sau organiza-rea de show programe exclusiv pentru femei) nu ar exista careva probleme legale în acest sens.

Cu regret, la moment R. Moldova nu dispune de norme legale care ar reglementa în detaliu relațiile dintre clienți și cluburile de noapte, ceea ce favorizează abuzurile în acest domeniu și duce la încălcarea flagrantă și masivă a drepturilor consumatorilor de servicii distractive.

În final, Biroul Individual de Avocați “Vitalie Postolache” solicită organelor de drept și asociațiilor obștești de protecție a consumatorilor să verifice activitatea cluburilor de noapte , cu obligarea lor de a înlătura încălcarea drepturilor consumatorului.

Solicităm de la Guvernul R.Moldova să adopte o hotărîre de Guvern care ar proteja consumatorii de servicii distractive , prin reglementarea drepturilor și obligațiilor consumatorilor și a cluburilor de noapte.

Biroul Individual de Avocați “Vitalie Postolache” recomandă tuturor consumatorilor care au avut de suferit în urma acțiunilor abuzive ale cluburilor de noapte să atace acțiunile lor în instanța de judecată și să ceară compensarea prejudiciilor morale suferite, fiind dispus să ofere tuturor persoanelor interesate consultații juridice gratuite referitor la mecanismul de apărare a drepturilor lor.

NB. Pentru detalii referitor la prezentul comunicat de presă , nu ezitați să ne contactați : tel. 068122222, email : vpostolache (at) gmail.com.

Prezentul comunicat de presă poate fi transmis/publicat/difuzat/modificat în mod liber , cu referință obligatorie la sursa lui.

Cu respect,
Avocat Vitalie Postolache

medicina naturista

blogeri in retea — Mon, 01 Feb 2010 17:01:04 +0000

Racisem zilele astea. si m-am dus la baba Eufrosina sa-mi zica ce am. s-a uitat ea la mine, a dat foc la niste pene de curca, a scuipat in cenusa lor, m-a uns pe piept si mi-a zis:
- Maica asta e boala grea. Da o sa scapi ca esti tanar si-n putere. Du-te tu la marginea unei paduri si aduna intr-o frunza de lipan o mana de pizda tigancii lamium purpureum. Knd ajungi acasa o amesteci cu o lingura de tutun pisat si faci ceai neindulcit. In ceai pui niste rasina de pin si un strop de suc de cucuta si il bei de 2 ori pe zi. In trei saptamani esti gata. Dar sa stii ca de la asta iti va creste par pe spate si te vor manca coaiele. si vezi.. sa nu cumva sa pui mai mult sau mai putin decat ti-am zis ca o sa mori negresit.

M-am dus in padure si pe cand adunam m-a taiat o diaree. M-am dus intr-un tufis si invaluit de mirobolantul miros de fasole cu ciolan de ieri si inspirat de urzicile ce ma piscau la cur am zis tare ca oricum nu ma auzea nimeni:

Daca ma vor manca coaiele mai rau de atat nu sunt sigur ca merita. Ce ar fi daca am putea sa extragem din plantele astea numai substantele folositoare. Daca am putea determina doza exacta pentru fiecare individ in functie de varsta, daca am putea adauga ceva sa nu aiba un gust oribil. ce-ar fi daca am putea vindeca si bolile grave dar si durerile de cap, in loc sa astepti sa treaca de la sine. si atunci am strigat: SFINTE CACAT! deja exista asa ceva. Se numeste medicina. Si idiotii aia care termina facultatea salveaza mii de vieti. De la tampiti care au facut cancer sau diabet sau ciroza pentru ca au mancat/fumat/baut/futut prea mult, la arsi si la tampiti adusi bucatele pe masa de operatie.

Nu numai ca iau durereacu mana si salveaza vieti, dar redau vederea, fac proteze de njp-e miliarde de ori mai bune decat alea de lemn, fac maini din bucati de plastic si fier. Oamenii aia invata ani de zile, petrec mii de ore in sali de operatie cu manusile pline de sangele altora, fac mii de experimente sa se asigure ca n-o sa moara Fane din deal ca a luat SIDA de la Luminita, curva satului. Si atunci de ce cacat sunt idioti care vin si-mi zic mie sa beau ceai de pula soricelului si sutienu randunicii ca sa ma vindec de boala copiilor? de ce sunt prosti care pun botu la marsavii din astea?

pentru prostie exista un singur leac: educatia. dar cand educatia este distilata in ore de religie se ajunge la asta.

predati creationismul in loc de biologie, geografie si istorie. e mult mai usor sa interpretezi o carte decat sa citesti si intelegi zeci. e mult mai usor sa conduci peste analfabeti si dobitoci.

roguefilthypunk.wordpress.com

Exerciţii orale la Vocea Basarabiei. Dar şi elocinţă pă alocuri…

Iurie Ţurcanu — Mon, 01 Feb 2010 15:21:20 +0000

Un al doilea cuvînt vehiculat la maximum de către liderii AIE după “pragmatism” este “exerciţiu”. Şi lumea bună îi mimează. S. Mocanu, de pildă. Omul nu are dosar la mine, abia îi fac. Ce ştiu e că a fost o vreme consilier mai special la Voronin. Probabil că a fost ceva şi sub fra Iura, nu ţin minte.
L-am observat cca 2 ani în urmă cu aberaţii la tema Transnistriei. L-am auzit recent la VB cu aceeaşi neînţelegere de principiu a cazului. Adică, după el, Transnistria nu e o problemă, ci un exerciţiu oral. Oral înseamnă uşor de rezolvat, în gînd, fără a folosi notiţe, calcule. Ca orice soluţie magică, e atractivă, la prima vedere. Alegem între două: 1.) ne unim cu Transnistria şi rămînem pă veci cu Rusia şi 2.) ne unim cu România /UE/ şi abandonăm pă veci Transnistria, pe oamenii de acolo, care au sperat 20 de ani. Aşa se lucreză în matematică, se abstractizează la maximum situaţia. În politică, care se defineşte ca calculul realităţilr / iu tsu/, procedeul e inadmisibil. Nu scăpăm aşa de realitate. În afară de ceea ce voim noi, mai sunt şi alţii cu o voinţă mai puternică, interese mai mari…Şi nu doar FR şi Ucraina!
Nu ştiu dacă S. Mocanu a avut vreun rol în declanşarea conflictuui transnistrean, ştiu că a participat la lupte. Şi ştiu că cei ce s-au lăsat provocaţi atunci, tot simplist-abstract au gîndit, în cazul că chiar au gîndit. După 7 vom avea altă situaţie geopolitică, redefinim atunci problema. Pentru azi atît, pentru cei de laVB: să nu avem grijă, ştie ce să facă F Rusă cu Transnistria. Noi nu am ştiut ce să facem cu darul divin şi, iată, suntem pe calea de al pierde. Întrebarea mea pentru deşteptul de azi Serioja: de ce nu a ieşit cu părerea aceasta în 1991-2?
Trec la un caz mai fericit. Cei doi tinichelaţi de la VB – cine nu-i cunoaşte? – + generalul I Costaş + pur şi simplu deşteptul Oazic, Oazu Nantoi adică. Şi o temă nu mai puţin belicoasă – 7 aprilie. Căci vorba poetului “În april, în april/ S-a ntîmplat ceva aici”. Dar nu ştim ce anume, nici ştim dacă vom şti vreodată. N-are de unde şti ce a fost bravul general al nostru cu reşedinţă la Bucureşti. Face însă analogie cu cazul 10 noembrie 1989, la prima vedere asemănător, dar de fapt total diferit, cu scopul vădit de a-l inculpa pe Voronin. Nu-i sunt eu avocatul, are destui dar adevărul are nevoie de apologia mea. Am trăit personal acel eveniment: nu am participat la el, am avut însă dosar în toată regula cu martori de la serviciu, foto, filmuleţ. Părerea mea e că nu a fost Voronin persoana #1 la eveniment, dar a fost corect şi a evitat o vărsare de sînge nevinovat. Şi atunci a fost o provocare, poate mai crasă. Este clar de unde
şi care ia fost scopul – “aducerea acasă a lui Piotr Kirilîci”. Cazul recent e mult mai complex, precum observă dl Nantoi. Şi spune omul în sinceritatea sa nişte lucruri care se tac cu înverşunare de către alţii: Liderii cei buni nu au fost în dimineaţa zilei pă cîmpul de luptă. Nu ştiu la ce oră a fost acolo citatul S. Mocanu – a reuşit să se mai eroizeze o dată.
Pentru moment revin la generalul, care a fost şi ministru de interne: el afirmă că poliţia avea resurse suficiente pentru a opri din start manifestaţia, de ai izola pe provocatori – idee total absurdă. La asta s-au aşteptat şi ”liderii” – poliţia intervine în forţă, cad cîţiva tineri /cu cît mai mulţi cu atît mai bine!/, se ogoieşte mulţimea, se retrage în piaţă şi atunci apar ei cu discursurile bine pregătite. Dar are şi Oazu secretele sale. Astfel se încăpăţînează că pe 7 a fpost în piaţă după ora 21, or eu l-am văzut văzut la 2o. La fel, dă două variante, de răspuns la întrebarea “ Cine-s provocatorii?” Părerea mea e că O. Nantoi ştie mai multe şi ar putea da un răspuns destul de apropiat realităţii, fără variante. Ştie că a fost scenariu, mai exact prima filă a unui scenariu, care va avea desfăşurări ulterioare, nu mai puţin spectaculoase şi oculte
Iurie Ţurcanu

PiS. Pulţumesc pentru comentariile binevoitoare la ultimul articol. Eu m-am obişnuit cu “Gloria vorbirii în pustiu”, totuşi este plăcut cînd cineva te ascultă ba şi înţelege.
PiiS. Am citit şi articolul Lupului bătrîn. Nu că l-aşi accepta, dar se merită a comenta. Criza religilor, a creştinismului în speţă, e ceva cunoscut, acceptat universal. Cu adevărat, liderii tuturor confesiilor /cu excepţia lui kirilă a Moscoviei şi a tuturor moldovenilor – glumesc/ , nu au răspunsuri pentru actuala situaţie globală, care este total diferită de ceea ce a fost pînă acum în istorie. Moldoveneşte vorbind, s-au pomenit la o poartă nou-nouţă…
motto bun pentru articol ar fi exclamaţia unui Buendia din acelaşi Un veac de singurătate: “Înmulţiţi-vă vacilor, viaţa e scurtă!” .
Dar “Moartea lui Dumnezeu”, după mine, trebuie să o mai răzgîndim. Însăşi Nietzsche vorbeşte şi despre Apusul idolilr- Au căzut idolii religiilor – asta e!

Ce alegem: maidanezi “eutanasiaţi” sau oameni muşcaţi?

Gheorg Wolfovitz — Mon, 01 Feb 2010 14:07:50 +0000

În sfârşit, primarul Chirtoacă s-a arătat dispus să soluţioneze problema maidanezilor prin intermediul “eutanasierii“, în cazul în care aceştia nu sunt supravegheaţi de nimeni, câini care fac practic imposibilă viaţa multor locuitori ai municipiului Chişinău. O decizie curajoasă dacă pornim de la ideea că şi edilul e politician şi riscă astfel să piardă multe voturi, să se confrunte cu organizaţiile pentru protecţia animalelor ce protestează virulent în astfel de cazuri. Organizaţiile astea, am impresia, sunt alcătuite din sadici, care privesc cu multă plăcere şi amuzament la hărţuirea locuitorilor Chişinăului de către maidanezi, atingând orgasmul exact în momentul când maidanezii îşi înfig colţii în gleznele cetăţenilor nevinovaţi, nu mai vorbesc de ale copiilor. Din câte ştiu, nicio organizaţie pentru drepturile animalelor nu s-a autosesizat să ajute familia bărbatului care a decedat anul trecut în urma muşcăturilor de câini vagabonzi, cel puţin să acopere parţial cheltuielile pentru ritualurile funerare, deşi primăria municipală ar fi trebuit atunci acţionată în judecată de rudele decedatului şi impusă să plătească sume astronomice drept despăgubire.

De data aceasta, cu judecata ameninţă organizaţiile iubitoare de câini. Sărmanii, riscă să piardă spectacolul hărţuirii, să nu se mai poată distra pe seama chişinăuienilor muşcaţi şi terorizaţi de patrupedele libere şi asociate în haite, care au pus stăpânire pe teritoriul controlat cândva în totalitate de oameni. Totuşi, chiar dacă sunt foarte miloşi şi buni la inimă, n-am auzit nici măcar de un caz în care un iubitor de animale să ia acasă, în propriul apartament, vreo 10 câini fără adăpost, să-i îngrijească, să le pună botniţă când îi scoate la plimbare. Mi-aş dori enorm să vizionez un reportaj despre cum un militant pentru drepturile animalelor a înfiat o haită întreagă de câini vagabonzi, scăpându-i şi pe vecinii de cartier de teroarea pe care o impuneau patrupedele, şi totodată aducându-şi contribuţia nu doar în vorbă, ci şi în faptă la salvarea maidanezilor mult iubiţi.

enervant.wordpress.com

Eve Enslere – Sunt o fiinţă emoţională!

ceziceu — Mon, 01 Feb 2010 10:29:09 +0000

Spuneţi-mi, câte femei fericite cunoaşteţi? Poate câteva. Dar dacă adaug criterii după care am specifica motivele de fericire a femeilor – politice, economice, morale, etc, am vedea că astfel de femei sunt şi mai puţine. Dar dacă am extinde aria de selecţie a femeilor “fericite” în ţări ca Africa, Asia… am vedea că femeile nici nu îndraznesc să îţi privească în ochi…

Cu toate reformele feministe (ce cuvânt urât şi limitat în sens, folosit din păcate deja ca înjurătură), femeile nu par a fi mai fericite. De ce? Pentru că nişte cuvinte scrise pe foi nu înseamnă mult. Pentru că un salariu egal nu o fac pe femeie mai liberă, pentru că un drept de vot nu o eliberează de viol că oricum ea e vinovată – “pe unde ai umblat???” , iar libertatea de expresie nu se ia în cont atunci când e bătută măr…

E vorba de atitudine… Pentru mulţi femeia e inferioară. “Ah, ce înţelegi tu, eşti o femeie!” – sunt cuvinte auzite de orice femeie măcar o dată in viaţă. “Taci şi fă ce îţi zic eu să faci” – cine din bărbaţi nu a spus astea vreodată? Voi, femeile, câte ori v-aţi simţit ignorate într-o discuţie, iar uneori bruscate pentru intervenţie? Exemple simple, dar dureroase.

Femeia e vulnerabilă şi asta se dispreţuieşte. Vulnerabilă în frumuseţea sau mai ales în urâtenia ei, în incapacitatatea ei de a lupta căci e călcată în picioare, în incapacitatea de a se expune căci nu a făcut (îndestul) şcoală , învâtând în schimb cum să se supună bărbatului… Să admită că o capră poate costa mai mult ca o roabă şi că e ok să nu primeşti ajutor după ce ai fost traficată. Învătând cum să ajungă la standardele cerute de frumuseţe ca să înţeleagă că e considerată uşuratică…, învâţând să fie considerată apriori drept proastă şi rareori convingând de inversul. Învăţând să ajungă ca un bărbat ca să fie catalogată drept o feministă sau pur şi simplu lipsită de feminitate… Învăţând să renunţe la sine, la sentimentele sale, la ceea ce o face femeie, totul pentru respect!

Şi toate astea încep din copilărie!

Ar fi multe de zis aici, dar mai bine o face Eve Ensler , creatoarea piesei “Monoloagele Vaginului” în noua carte numită “Sunt o fiinţă emoţională” (I am an emotional creature) care se va lansa pe 9 februarie. În carte sunt expuse istorii reale ale unor fete din diferite părţi ale lumii care sunt puse la încercarea de a rămâne puternice şi intergre în timp ce societatea le impune nişte limite şi aşteptări pentru a fi primite si plăcute. Vine ca o provocare de a încuraja şi să inspire fetele să nu renunţe la sine, să fie curioase, curajoase, să fie stăpâne pe destinul lor şi să ajungă femeile care vor să fie, indiferent de ce le impune societatea. Să îşi accepte natura emoţională care le face să fie pline de viaţă şi empatice.Căci cum altfel decât prin intensă simţire a lumii poţi înţelege lumea şi să o schimbi?

Nu, nu am cartea desigur, dar am privit prezentarea ei pe TED şi din ea am extras şi tradus un fragment din carte – citiţi mai jos. Iar pentru curioşi, capitolul 1 il puteţi găsi aici (eng).

“Ador să fiu o fată!

Simt intens ce simţi şi tu, simt şi ceea ce ai simţit înainte.

Sunt o fiinţă emoţională!

Lumea nu îmi vine în formă de teorii şi idei scurse de spirit -

ele îmi înnăbuşă organele şi îmi ard urechile!

Oh, eu ştiu când prietenele tale sunt supărate foc ,

chiar şi atunci când par să ofere de toate ce ai nevoie -

eu simt când vine furtuna – simt invizibilele fulgere în aer!

Sunt o fiinţă emoţională!

Imi place că nu iau lucrurile aşa cum sunt, totul e intens pentru mine -

felul cum mă plimb afară,

felul cum mama mă trezeşte dimineaţa,

felul dureros de a pierde,

felul cum primesc veşti rele…

Sunt o fiinţă emoţională!

Sunt conectată emoţional cu totul şi oricine!

M-am născut aşa.

Nu-mi spune mie că e doar că e o fază adolescentină sau numai de aia că sunt o fată!

Aceste sentimente mă fac mai bună, mă ţin prezentă, mă ţin în suspans şi mă fac mai puternică!

Sunt o fiinţă emoţională!

E un mod de a gândi şi a simţi pe care femeile mai în vârstă cumva le-au uitat…

Eu incă le simt şi asta mă bucură!

Oh, eu ştiu când o nucă e gata de a cădea şi că am forţat Pâmântul prea de tot;

ştiu că tatăl meu nu va reveni şi că nimeni nu e pregătit de foc..

ştiu că rujul e mai mult decât un show şi că băieţii sunt super nesiguri..

şi că aşa-zi teroristi sunt făcuţi, nu născuţi!

Eu ştiu că un sărut îmi poate distruge toată puterea de decizie!

Dar ştiţi ce? Uneori ar trebui să o facă.

Asta nu e o extremă, e o chestie al tuturor pe care am simţi-o dacă am deschide larg uşile sufletelor noastre!

Nu-mi spune să nu plâng, să mă calmez, să fiu rezonabilă!

Sunt o fiinţă emoţională!

Nu îi spui Oceanului Atlantic cum să se comporte, nu?

Sunt o fiinţă emoţională!

De ce vrei să mă inchizi, de ce vrei să mă omori?

eu sunt memoria ta, sunt sufletul tau!

Eu iubesc, auzi, iubesc

că pot simţi ce simţi şi tu!

chiar dacă asta imi opreşte viaţa, chiar dacă imi zdrobeşte inima, chiar dacă mă scot din cursul natural al vieţii…

sentimentele mă fac responsabilă!

Sunt o fiinţă emoţională!

Eu iubesc, auzi, eu iubesc să fiu o fată. ”

.

Voi astepta cu să apară şi la noi piesa sau cartea. Cei mai nerabdatori pot să comande cartea pe Amazon.

“Ceea ce vreau e ca fiecare din noi e preţuiască fata dininterior, partea care plânge, să respecte şi să înţeleagă valoarea părţii din noi care e emoţională, vulnerabilă” (Eve Ensler) căci înţelegerea acestei componente al spiritului ne fac mai empatici, ne fac să înţelegem oamenii. Emoţionalul defineşte omenia – cel ce se înţelege, nu provoacă durere altora.

pic1: http://u.nu/6r8v4 ; pic2: imgfave.com

sursa: ceziceu.ziarulstrazii.com

Practici de investigaţie poliţienească

Gheorg Wolfovitz — Mon, 01 Feb 2010 10:06:48 +0000

Am citit un articol extrem de ciudat în “Observatorul de Nord” , care părea să fie postat la o rubrică gen “Cronica criminală”. Ciudat pentru că m-au uimit peste măsură deducţiile care nici măcar nu ştiu exact ale cui sunt: ale ziaristului propriu-zis, sau preluate de la serviciul de presă al poliţiei (numită pe alocuri Autorităţile). Deci, autoarea articolului informează publicul despre depistarea unui cadavru, al unei femei, identitatea căreia nu se cunoaşte. Cazul e unul banal, suntem deja obişnuiţi, căliţi cum ar veni, cu astfel de relatări. Însă reportajul începe să devină interesant pe măsură ce se aduc noi detalii. De exemplu, “Poliţia cercetează cazul, necunoscând deocamdată cauza morţii şi identitatea persoanei“, însă “Autorităţile exclud faptul că este vorba de un omor sau jaf“. Cum credeţi, de ce or fi atât de sigure autorităţile de ipoteză? Simplu de tot! “…deoarece asupra cadavrului au fost găsite bunuri precum un telefon mobil și bani“. Iar voi spuneaţi că investigaţiile poliţiştilor, pardon, ale autorităţilor, sunt alogice. Poftim, totul se leagă cap-coadă, mai logic de atât nu se poate. Ipoteza unui asasinat, a unei răzbunări înscenate este exclusă din start. Căci toate omuciderile se fac cu scop de căpătuire, asasinatele la comandă ori activitatea unui bolnav psihic fiind pur şi simplu imposibil de conceput.

Deci, Anatolie Tănăsoi, șeful Secţiei ordine publică CPR Soroca, presupune că ar fi vorba de o sinucidere, dând dovadă de mult bun-simţ şi bună creştere. “Credem că a fost o sinucidere”, susţine el copleşit de probele găsite la faţa locului. Mai ales că “oamenii legii au spus că în apropierea cadavrului nu au fost găsite obiecte cu care femeia și-ar fi luat zilele“.

Credeţi că deducţiile geniale ale absolvenţilor unei Academii de Poliţie se opresc aici? Nu, inventivitatea lor e fără margini. Astfel ei au reuşit să mai presupună că femeia e originară din Ucraina, deoarece “în poșeta ei erau 35 de hrivne ucrainești“. Ei, vedeţi cu câtă fantezie creatoare şi dezlegătoare de mistere sunt înzestraţi anchetatorii noştri? De aici şi până la însăilarea unor scenarii cu slănină şi borcane de jumări nu este decât un pas.

Totuşi, o nedumerire mi-a rămas. De ce oare la Soroca poliţia mai este numită şi Autorităţile? Sau poate că e vorba totuşi de autorităţile publice locale? La ei şi primariul din localitate participă la dezlegarea integramelor criminalistice, sunt implicaţi şi consilierii direct în cazurile de investigaţie ale poliţiştilor, în deconspirarea criminalului? A?

enervant.wordpress.com

Prima şedinţă a Consiliului Naţional pentru Participare

editor — Mon, 01 Feb 2010 08:24:18 +0000

La finele anului 2009 executivul a aprobat Hotărîrea Guvernului cu privire la crearea Consiliului Naţional pentru Participare care va activa sub auspiciile Guvernului.
Scopul consiliului este dezvoltarea şi promovarea parteneriatului strategic între autorităţile publice, societatea civilă şi sectorul privat în vederea consolidării democraţiei participative în Republica Moldova.

La iniţiativa Prim-ministrului Vladimir FILAT, este convocată prima şedinţă a Consiliului pentru discutarea priorităţilor de colaborare între Guvern şi societatea civilă.

Evenimentul va avea loc la data de 2 februarie orele 10:00, în incinta clădirii Guvernului, sala de şedinţe, et. 1, acces din str. B. Bodoni. Şedinţele Consiliului sunt publice.

Porcurorul parul isi schimba, iar naravul ba!

matasaru2004 — Mon, 01 Feb 2010 08:18:30 +0000

Fiind indignat de comportamentul procurorilor compromisi pana la noua guvernare si dupa am decis (pastrand si traditia) ca de ziua lor profesionala sa-i felicitam si sa le doresc anume ce merita.
Dar sa vezi,dracie!
S-au schimbat timpurile, si-au schimbat culoarea dar naravul ba. Acum sa vedem daca Procuratura se va auto-sesiza pe marginea acestui caz.

De nu :

Plangere

La data de 29.10.2010 ,in jurul orei 12.00,in fata Procuraturii Generale cu sediul pe bul.St. Cel Mare,73, mun Chisinau desfasurand o expozitie de caricatura ca protest pasnic contra procurorilor corupti si compromisi prin fabricarea dosarelor penale pe numele meu si altor persoanein timpul guvernarii comuniste.Pe la ora 13.00 un procuror din PG esind din sediu a rupt expozitia din 6 foi A3 care era plasata in prezenta altor procurori:Lilian Bacalim,…

Numele acestui procuror care a rupt, nu figura in lista persoanelor vizate in aciasta expozitie si explicand ca a rupt expozitia fiindca el lucreaza ,,aici,, si mai mult apelul meu facut prin aceste foi era facut catre Dvs si contra anumitor persoane corupte si nu era nici un motiv sa-l determine pe cel procoror in impedicarea acestui protest.

Socot ca mi s-a incalcat drepturile prevezute de :

-art. 19 Codul Civil a RM,
-art.32 Constitutiei RM,
-art.10 Conventiei Europene,
-art.11 al CEDO
-art.40 Constitutiei RM

Reiesind din cele expuse, rog sa fie trasa la raspundere persoana in cauza.

30.01.2010

A.Matasaru

http://protv.md/stiri/social/sarbatoare-cu-proteste-la-procuratura.html

http://picasaweb.google.com/matasaru2004/ZiuaProfAProcInFataPG29012010#

http://unimedia.md/?mod=news&id=16342

AIE şi PCRM în luptă (redactare)

Ion de la Criuleni — Mon, 01 Feb 2010 08:12:26 +0000

Am redactat un filmuleţi comic animat în versiunea AIE şi PCRM din RM lupta şi finalul. Cred că nu mă veti critica dur.
Pregătesc sonorizarea filmuleţului.
Filmul este al cineaştilor străini, dar cum l-am privit îndată am facut o comparaţie cu lupta prin care trecem noi îm RM.

Şcoala curajului la Străşeni

Sula_Mircea — Mon, 01 Feb 2010 08:01:39 +0000

Scoala curajului la Străşeni. Învăţăm a monta filmuleţele. Oleg şi Irina ne arată cum. Oleg face declaraţia că nu e împotrivă să joace în filme porno.

Povestea palpitantă a unui român emigrat în Canada

autor — Sun, 31 Jan 2010 21:47:13 +0000

cine sunt eu? eu sunt un Robin Hood din muntii CARPATI.
unul ce la o varsta de 18 ani fuge din iadul comunist si stalinist.
unul ce trece granitele a 3 tari de 5 ori, dar tot ajunge in west.
mandria mea de om de munte nu a putut fi calcata in picioare, nu!

la interviu la ambasada Canadiana mi sa zis, de asemenea oameni Canada are nevoie, si calificat, si crescut, si curajos.

ajuns in Canada muncind zi si noapte, strangand banii, apoi, cu timpul, construindu-mi propriul alelier de reparatii de tiruri.
un om cu suflet mare, unul ce nu uita nici Basarabia ,nici Romania,unul ce a ajutat parintii si fratii sa traiasca s in comunism ca oameni si acum, dar nu numai pe ei, pe multi altii, pe care nici nu-i cunoaste.
un om nu cu studii mari, dar cu suflet mare, unul simplu, dar si atent la cei ce il tradeaza.
traesc aici, am sotie, pe Doris Sonia… si o fetita, o jumate romancua, de 13 ani, Ileana.

aici in Sudbury Ontario a fost unul Vladimir Spinu, numit si Crazy Vic -crazy or not crazy, dar e unul cre a muncit la mine aici si a strans tot si toate-a strans, ca, cand a murit, avea in banci cam $400 mii dollari-dollari pe care guvernul Ontario i-a confiscat, iar casuta lui de pe Lorne St. i-a pus-o la licitatie, pe care am cumparat-o io si am pus-o la chirie, platind pe ea inca 135 mii dollari, iar banutii tot la GOV Ontario au mers.

bani multi, peste jumate million dollari – bani care io inca viu find i-asi fi trimis la Romania-Basarabia, dar oarecareva neam de-al lor din Sibiu Romania mi-a scris sa nu-mi bag nasul si daca a fost un ACT facut pe mine-cel ce l-am si ajutat cu foarte multe pe nimic si l-am si ingropat omeneste, si am platit imormantarea, locul si crucea din banii mei, poi cu greu i-am recuperat, nu toti, ca avocatii nu lucra pentru vorbe sau victime, ci pentru bani, bani multi

sa investigheze matusika de la Sibiu, alta de prin Chisinau, una care ma numeste “un fugar”, un nimc in cartea sa “Lupii”, fara a sti cine sunt, ce fac, ce-am facut nu numai pentru mine ci si pentru tara Rumuneasca
deci, le reamintesc ca suma bunicului lor a fost peste 535 mii. cati din aceia au ajuns la Romania-Basarabia pana n-au sa moara si matusicile sau cei ce veneau cu helecoptere aici la Sudburi pe banii lui confiscand tot-tot pe ce a muncit o viata.

cine era vladimir spanu pentru cei interesati, daca era un om cum spunea ca a era din garda regelui Mihai, un celibatar, nu se insurase nici odata.
avea un frate la Sibiu si niste surorii in Basarabia, deci a fost nascut in Basarabia. era un om ciudat, uneori era bun la vorba, alta data se infuria, devenea tacut.
vecinii il numeau nebunul vic. el se mandrea cu mine find tanar numai de 19 ani si spunea la toti aici ca eu sunt un nepot de-al lui.

era un om si foarte zgarcit, odata iam cerut $10 dollari imprumut, dar mi-a cerut inapoi $15 in curs de o saptamana.
in 1984 s-a apucat sa mai ridice un nivel la casa cu inca 2 apartamente, era o casa construita din 1909, lucratorii l-au parasit, caci se certase cu ei, lasandu-l cu casa neterminata.
m-a sunat unde munceam eu, cum o facea de multe ori, mai ales iarna, si m-a rugat ca dupa lucru sa vin sa-l ajut sa o termine caci incepuse ploile si se distrugea totul pana jos. apoi mi-a zis sa vin sa stau intru-n apartament de-al lui, cerandu-mi $600 pe luna chirie, deci eu locuiam la un italian cu doua case mai sus de el la $300 pe luna – iar el le scria in Romania ca eu roman fugar din Romania traiesc la el, ca ma intretine.

batranul avea masina, dar iarna nu umbla cu ea, ma chema la telefon la lucru sau unde locuiam ca in drum spre casa sa-i cumpar ba paine, ba altceva.
eu il ajutam, perdeam timpul, el nu-mi platea nici benzina, imi platea ce-i cumparam iar de restul de cheltueli imi era rusine sa-i cer.
dar m-am mutat deacolo de pe Lorne St. pentru ca cea ce astazi mi-e sotie locuia cu mine iar tatal ei ne-a oferit apartament la un bloc al lui pe gratis, apoi, in 1987, casatorindu-ne.
de foarte multe ori ii ziceam batranului, vic,adu-ti o ruda din Romania sa se uite dupa tine, sa te ajute, mai lasa-ma.
zicea, nu pot, ca comunistii romani im cer $ 25 de mii ca sa-i dea drumul cuiva de acolo.

era prea zgarcit ca sa faca acel lucru, nu se gandea ca mortea lui era alaturi si banii lui nu au nici un rost. a murit in 1989 chiar inainte de asa numita revolutie in Romania. n-a trait sa stie ca si comunismul stalinismul a cazut dar sa faca altele ceva bune, pentru cei ramasi acolo.

Gabi

Mujer.ro sustine micii intreprinzatori online din Basarabia !!!

indyul — Sun, 31 Jan 2010 18:51:22 +0000

Vrem sa ajutam cat mai multi basarabeni care, desi au idei bune si vointa, nu au resursele necesare pentru a construi un site.
Aceasta actiune face parte din efortul de solidaritate cu fratii nostrii basarabeni !
Ajutorul consta in faptul ca vom incerca sa facem gratis, situri pentru toti cei care sunt dispusi sa isi inceapa o afacere pe internet.
Cei interesati pot vorbi cu noi in sectiunea contact a sitului Mujer.ro
Vom face tot posibilul ca proiectele serioase sa se concretizeze !

Calduros de peste Prut,
Echipa Mujer.ro

Primăria Soroca mimează civilizarea

Oleg Brega — Sun, 31 Jan 2010 18:47:32 +0000

După ce Asociaţia Hyde Park a cerut socoteală primăriei oraşului Soroca pentru afişarea unei imagini-simbol scandaloase şi cu mesaj îndoielnc, aceia au răspuns că stema e una medievală şi reprezintă tradiţia. Totuşi pe pagina web oficială au schimbat doar cuvîntul tătar cu “duşman”. Credeţi că astfel s-au civilizat, au înţeles că tradiţia lor seculară este acum în contradicţie cu normele legale şi morale europene, sau se prefac?

Statele unde canibalismul face parte din tradiţie, oare tot ar trebui să se mîndească cu isprăvile strămoşilor?

NAŞI – gaşca de tineri ai lui Putin…

blogeri in retea — Sun, 31 Jan 2010 15:04:29 +0000

De ceva timp studiez comportamentul tinerilor din Republica Moldova şi relaţia lor cu statul de origine. Este mult prea interesant fenomenul, dar este şi mai spectaculos modul în care îşi manifestă aceştia apartenenţa la un anumit curent de gândire politică. Daca ma veti intreba pe mine care imi este orientarea politica nu stiu daca veţi obţine de la mine un răspuns obiectiv şi argumentat.

Astăzi, însă, nu vom vorbi despre basarabeni. Vom face o incursiune în Federaţia Rusă şi vom încerca să aflăm cât mai multe detalii despre Mişcarea Anti-Fascistă a Tinerilor Ruşi „NAŞI” (în limba română „ai noştri” ) cu sedul la Moscova. De ce? Este simplu: pentru a înţelege la ce le folosesc unora instrumentele democratice! Cine sunt cei cărora le folosesc acestea?

Cine sunt „NAŞI”?

Această Mişcare a luat naştere în anul 2004 (unele surse indică anul 2005, 15 aprilie – data primului Forum), când un grup de tineri ruşi au decis să înfiinţeze o mişcare politică antifascistă, antixenofobă şi „democrată”. În realitate NAŞI pare să fie un proiect al Kremlinului, reorganizaţi dintr-o altă asociaţie, numită „Cei ce merg împreună” (Iduschie Vmeste!). Aceştia l-au susţinut deschis pe Putin şi nu ezită să o facă şi în prezent. Nu par să fie stingheriţi de faptul că liderul lor spiritual deţine în prezent poziţia a doua în stat, iar peste Kremlin Dmitrii Medvedev este concucător, fie şi formal.

Scopul NAŞI este şi a fost lupta împotriva liberalilor, oamenilor de afaceri, deoarece aceştia prin acţiunile lor încurajează „revoluţii oranj” de genul celor care s-au desfăşurat în Georgia şi Ucraina. Obiectivul major este de a aduce Rusia în topul celor mai dezvoltate cinci ţări din lume, astfel încât ţara lor să devină liderul global al secolului XXI. Pentru ca aceste fenomene să aibă loc este necesară efectuarea unei „revoluţii a cadrelor”, pentru ca în fruntea statului să ajungă o noua generaţie de conducători. În opinia lor, Federaţia Rusă este un stat multinaţional, multicultural, iar conflictele care au la bază ura interetnică şi religioasă vor avea ca finalitate destrămarea Rusiei. Se declară antifascişti şi naţionalişti convinşi. Doar că, în acelaşi timp, nu tolerează libera exprimare împotriva actualillor guvernanţi. Sunt peste 10 000 de membri doar în Moscova, iar în anul 2007 se vehicula o cifră de 100000 de persoane, care au aderat la Mişcare în toată Rusia.

Cum să devii membru al NAŞI?

Nu este simplu, dar nici prea greu. Este obligatorie trecerea prin mai multe etape de selecţie. Înainte de a începe formalităţile de înscriere pe portalul oficial, administratorii vor întreaba candidatul de câteva ori dacă este sigur că decizia pe care a luat-o este de neclintit. Mai are timp să fugă, dar dacă, totuşi, ţine neapărat să o facă, atunci doritorul trebuie să treacă prin aceste etape:

1. Completează o anchetă, în care îşi va motiva decizia, unde va explica care îi va fi obolul său la dezvoltarea mişcării, ce doreşte să obţină peste un an, doi sau cinci, cum vede el viitorul Rusiei şi cât de pregătit este să contribuie la făurirea acestuia.

2. În timpul celei de-a doua etape va trebui să citească câteva articole, cărţi sau filme care îi vor fi indicate.

3. Va primi câteva însărcinări simple.

4. Va avea de ales între opt direcţii de activitate şi va începe programul de instruire în conformitate cu alegerea făcută de el. Va primi utilaj şi asistenţă tehnică cu ajutorul cărora va organiza evenimente în cadrul departamentului ales. Acestea trebuie să fie realizate în localitatea de origine, iar despre ele vor afla mii de oameni.

5. Cea de-a cincea etapă este esenţială pentru candidat, deoarece abia acum se va începe programul de instruire la distanţă în cadrul Institutului Naţional „Şcoala Superioară de Conducere”. După finisarea instruirii în cadrul şcolii, el va obţine posibilitatea să devină liderul unei filiale în localitatea de baştină.

6. Participarea în cadrul Forumului Rus al Inovaţiilor „Seligher – 2010” – cartea de vizită a Mişcării.

Doar după participarea la toate etapele poţi obţine statutul de membru al Mişcării.

Ce urmează? Nu îţi mai rămâne decât să obţii titlul de COMISAR!

Mi s-a părut foarte interesant faptul că în anchetă nu este exclusă o altă ţară de origine sau de reşedinţă decât Federaţia Rusă. Involuntar m-am gândit că filiale au nu doar pe teritoriu rusesc, mai ales că frustrările lor au depăşit hotarele naţionale, aceştia militând împotriva acordării titlului de erou naţional al Ucrainei lui Ostap Bandera (Stepan Bandera), scoaterii secerei şi ciocanului de pe monumentul ostaşului necunoscut din Cehia, instruirii de terorişti în Georgia la comanda lui Saakaşvili. Stau cu urechile ciulite la Comisia care va studia crimele săvârşite de regimul comunist în Republica Moldova, dar şi la iniţiativa preşedintelui ucrainean în exerciţiu, Victor Yuşcenko, cu privire la crearea unui Tribunal Internaţional de condamnare a Comunismului.

Multe minţi ocupate cu promovarea liderului naţiunii, Vladimir Putin! Toate pentru Putin, în numele viitorului glorios al ţării!

Am căutat din surse deschise declaraţii de susţinere a acţiunilor Mişcării „NAŞI”, care să aparţină premierului rus. Numărul lor este minim. Dar, există un personaj politic care ia parte la întrunirile publice ale organizaţiei: Veaceslav Surkov – gray cardinanul politicii ruseşti. Acesta nu a exclus în cadrul unei asemena reuniuni posibilitatea de a transforma Mişcarea în partid, care să-l succedeze pe actualul aflat la guvernare, adică pe „Edinnaya Rossiya”.

În continuare voi lăsa pozele să vorbească despre îndoctrinarea tinerilor. Voi mai menţiona aici doar că aceasta începe de la o perioadă foarte fragedă. Există chiar şi un fel de Şoimi ai Patriei, numai că la ei aceştia se numesc „Mâşki” (şoriceiii). Mă gândesc cu groază în ce se pot transforma aceşti şoricei, atunci când vor creşte mari… .

Decişi să-şi apere cauza, intolernaţi faţă de alte opinii, duri – aceştia sunt NAŞI, adică gaşca de tineri ai lui Putin… .

Angela Grămadă

16 ani si iar provocari pe NISTRU

Sula_Mircea — Sun, 31 Jan 2010 13:22:58 +0000

Dupa 16 ani Transnistria iar face provacari pe Nistru a arestat reprezentatul trupelor pacificatoare din Transnistria si mie toate acestea imi aminteste de primavara 92 cind de asemenea transnistria a facut provocari si neam ales cu un conflict armat in care a luptat bine inteles Rusia si acum dupa schimbarea puterii Rusia iar a recurs la politica ei de provocari.

Crescătorul de iepuri

blogeri in retea — Sun, 31 Jan 2010 10:53:55 +0000

Blogger nu este profesie. Activist nu este profesie. Revoluţionar nu este profesie. ONG-ist nu este profesie. Dacă ajungeţi cumva la tv, într-o revistă sau la radio şi vă prezintă ca blogger sau revoluţionar, trebuie să vă gândiţi foarte serios care este rostul vostru în viaţă.
Acesta a fost off-topic 1.
Off-topic 2
La începutul anilor ‘90, uşile s-au deschis. Puţini au intrat, mulţi au ieşit. Tot atunci, unii lideri, activişti, foşti revoluţionari, se întreceau cine pleacă la mai multe seminare şi conferinţe. Tot în acest timp oamenii de la sate deveneau mai săraci. Nu mai creşteau animale, nu mai lucrau pământul. Unii au plecat, alţii au rămas, dar vor să plece.
Off-topic 3
Oamenii care pleacă la seminare vorbesc despre mentalitate. „You know… People from Moldova do not have initiative”, „They have a primitive mentality”, „The Soviets ruined everything”, „We are the poorest country in Europe”. Poate pe undeva ei au dreptate, doar că ei nu au citit „Descrierea Moldovei” ca să vadă că toate astea au început tare demult. Moldovenii n-au iniţiativă, zic ei, şi apoi pleacă la un nou seminar. Ei nu se obosesc să meargă la sate şi să se uite la oameni, să îi vadă. Ar putea să îi întrebe care sunt nevoile lor, ce idei au, ce vor să facă şi ce le lipseşte. Este mult mai simplu să mergi la un seminar despre democraţie, Twitter revolution şi energie socială.
On-topic
Pavel este crescător de iepuri. Când te uiţi la depozitul ăla în care îşi ţine iepurii, te sperii puţin. Arată de parcă picior de om nu a călcat pe-acolo. Nu puteam să îmi imaginez cum arată înăuntru. A venit Pavel şi ne-a arătat. Pavel era îmbrăcat în hainele sale de lucru, chiar dacă ştia că o să îl filmăm. Deodată cum intri în depozit vezi cum se face mâncarea pentru iepuri, o întreagă tehnologie din care eu nimic n-am înţeles. Totul aranjat frumos – in contrast cu ceea ce eu îmi imaginam când prima oară am văzut crescătoria. Mai departe mult fân. Pentru ce fân? Are câteva capre.
Apoi, se deschid uşile. Muuuuuulte cuşti, toate aranjate frumos, muuuuuulţi iepuri. Iepuri albi şi vreo câţiva albi cu botul negru. Frumoşi iepuri.Totul e curat. Îmi spune că încearcă să automatizeze tot. Iepurii nu suportă când sunt mulţi oameni, mai ales străini. De aceea nici nu ne dă voie să intrăm mai departe.
A zis că a fost la câteva seminare în Kiev. Desigur nu despre democraţie. Şi acolo a văzut şi o crescătorie de iepuri cu utilaj francez. Vorbeşte fascinat despre asta. „Eeeeeh, dacă aş avea şi eu acest utilaj. Acolo tot este automat, ai apăsat pe câteva butoane şi totul funcţionează.” Vrea foarte mult să ne integrăm în Uniunea Europeană pentru că aşa speră că va face schimbări şi va moderniza crescătoria. Nu cumpără vaccinuri de la moldoveni, ci pleacă în Kiev. Nu are încredere în cele ale moldovenilor.
Are idei de afaceri, dar nu are bani. A scris cândva un proiect ca să obţină bani de la stat şi nici măcar nu i-au răspuns. Întâmpină multe probleme. „Birocraţia”, zice el. Ar putea să facă mult mai multe lucruri, din resursele proprii, dar există multe împiedimente. Nu se plânge tare mult, se plângea doar când eu formulam în aşa mod întrebările încât nu putea fugi de răspuns.
Satul este plin de ucraineni. Toţi care lucrează pentru el sunt ucraineni.
Când l-am văzut pe Pavel, mi-am dat seama că integrarea (şi nu atât integrarea, cât dezvoltarea) nu se face prin discuţii despre democraţie, discuţii despre revoluţii, prin urlături la megafon, ascuns prin tufari, prin a te arăta victima sistemului, prin Facebook, prin Twitter, prin offline-uri economice, prin discuţii despre paradigme, ci prin iniţiativa omului simplu. Omului care prin munca lui ajută alţi oameni.
Off-topic 4
Poate Pavel trăi fără bloggeri, activişti, ong-işti? Da. Pot ăştia trăi fără oameni ca Pavel? Nu.
On-topic
Pavel niciodata nu va fi decorat cu vreun ordin şi nu îşi va pune profile picture cu steagul Uniunii Europene, României Mari sau cu medalii. Pavel este tânăr şi sunt sigură că îşi va extinde afacerea, chiar dacă moldovenii n-au iniţiativă, chiar dacă mentalitatea este sovietică, chiar dacă sistemul este mai puternic ca noi, chiar dacă suntem cei mai săraci, chiar dacă suntem orice mai spuneţi voi că suntem.
P.S. Eu chiar nu vreau sa fie comentate off-topic-urile : )
P.P.S. Da, da, eu ştiu că avem nevoie de discuţii, de idei, de paradigme ca să înţelegem ce se întâmplă. Da, noi avem nevoie să ieşim în Occident, să mai vorbim de democraţie, dar nu chiar la fiecare două săptămâni şi mai ales fără să avem habar ce se întâmplă la sate şi câţi oameni ca Pavel mai există.

Vlada Ciobanu

Vinde-ti parintii(inlocuieste-i cu jurnalisti)

maniak — Sat, 30 Jan 2010 22:39:29 +0000

mai nou, jurnaltv nu mai e doar televiziune de stiri(nume cam mare pentru o astfel de improvizare), ci mai e si asociatie de poștași (“po secretu” va anunt ca mai e si un ONG care promoveaza valorile familiei moldave)
nu mai e nevoie sa transmiti acasa telegrame, sms`uri, sa cheltui bani pe apeluri, pe hirtie si scrisori… e de ajuns sa anunti jurnaltv`ul despre aventurile tale (indiferent de domeniul acestora) si ei isi fac treaba in continuare (da,da… isi aduc la realizare scopul lor nobil: de a informa societatea despre adevarul absolut)…

un mic exemplu(al nush cytulea pentru ultimele 2 saptamini in care nu incetez sa ma intreb daca jurnaltv e post de stiri sau o simulare nereusita a unui show ieftin de paparazzi si byrfe mondene)

pentru a purcede mai departe, rog sa vizualizati ACEST REPORTAJ

gata? daca ti-a placut, rog sa NU citesti articolul in continuare… daca ti-a ridicat semne de intrebare, citeste mai departe

am inteles deja ca jurnaltv`ul o da prin extreme: ba numai politica, ba numai byrfe care pe nimeni nu intereseaza, iar pe ultimele le promoveaza atit de mult incit nu mai e loc sa te indoiesti de exclusivitatea acestora (daca stai sa gindesti lucrurile fiind coplesit de emotii)…

acum la reportajul propriu-zis… bine, ati facut un filmulet de tot kktu… ati zis ca o moldoveanca (da,e numai una, restu-s sfinte… straniu ca nu au fost canonizate inca) nush ce, nush cind, nush de cite ori si nush cu citi a facut-o… bravo voua… ati facut un reportaj de milioane… fara aceasta noutatea viata mi s-ar fi terminat si economia moldovei ar fi falimentat… noroc de voi – mereu la curent cu toate byrfele din sat

deci da…ati facut reportajul despre pacatoasa de ea… dar N A F I G A sa te duci la parintii ei acasa sa le zici ce-ai descoperit(desi “ai descoperit” e tare spus pentru voi)?

sau ati vrut sa faceti o stire in cele mai bune traditii moldovenesti – gura satului, vecinii, parintii si vinovatul? v-a reusit… ati prins la tsarani cu aceasta noutate… toti asteptau punctul culminant “ oare ce-o sa zica tat`so cind o sa afle?” …

plm, ghinionul vostru ca tat`so NU-i prost ca voi, si a iesit uscat din apa, a eschivat frumos de la itnrebarea voastra si v-a aratat unde vi-e locul…asta zic eu DRAGOSTE PARINTEASCA (cind toata lumea stie ca esti vinovat, cind stiu asta chiar si parintii, doar ca ultimii nu scot gunoiul din casa si nu te pingaresc in public, pentru ei oricum ramii copil, al lor si numai al lor)

“gurele rele din sat s-au grabit sa-i sopteasca cite ceva, facindu-l curios” … bine ca voi ati stat deoparte in calitate de martori si nu v-ati implicat… aaaa,nu…stai… v-ati bagat si voi nasul mai ceva ca baba de la coltu strazii

“da dvs stiati ca sotul fiicei dvs e un asasin?”… si care-i diferenta intre aceasta replica si cea a babei pomenita anterior? nu tot incepe cu ” da tu stiai ca...?” si urmeaza toate kkturile auzite, vrute si nevrute

simt ca odata cu aparitia voastra in mass media noastra, dispare orice necesitate de a avea parinti(din moment ce voi va faceti griji pentru familie)… deschideti o agentie de detectivi gen “tu stii ce-ti face odrasla?”

ma pish pe voi, agentie de byrfe si babe…(excludem reporterii care fac stiri frumoase si cosntructive)

mai e mult de comentat…va las pe voi

ps: ti s-a intimplat vreodata ca parintii sa afle de la vecini vreo năpastă de-a ta, inainte ca tu sa ajungi acasa sa le zici cum a fost? da da…situatia aia in care nu mai are rost sa le zici parintilor ce si cum a fost… oricum vecinii au avut grija sa le infloreasca istoria, sa te faca dusmanul satului si martir al pacatului

ps2: unde-i etica jurnalistului in md? voi(jurnalistii) care promovati adevarul si informatia veridica… ma pish pe voi

Sursa Aici

Şcoala Curajului a mai premiat trei tineri

gh.brega — Sat, 30 Jan 2010 20:04:56 +0000

Astăzi, 30 ianuarie 2010, a avut loc a treia ediţie a proiecţiilor de filme şi discuţii, urmată de decernarea premiilor Şcolii Curajului.
La eveniment au participat reprezentanţii ai mai multor grupuri locale în care s-a desfăşurat acest training.

Câştigătorii acestei ediţii sunt:

Trofeul mare, acordat pentru CURAJ (vezi reportajul video)
Gheorghe VASLUIAN – cu filmul despre incidentul de la Străşeni

Trofeul pentru cel mai bun film de investigaţie
Ana-Maria SPÎNU şi Elena SPÎNACHI – cu un film despre alimentarea copiilor în şcolile din mediul rural

Trofeul pentru cel mai reuşit debut
Mircea SULA – cu filmul De la sapă – la război

Acest bătrîn de la Costeşti, Ialoveni, a fost luat de la muncile agricole şi trimis pe front. Vedeţi ce mai ţine minte şi cum a trăit acele atrocităţi un moldovean de rînd.

Felicitari invingatorilor!

Următoarea proiecţie video va avea loc în luna februarie 2010.

Şcoala Curajului este un proiect al Asociaţiei Hyde Park

www.curaj .tv

Referinţe:

[Ediţia a II-a] Noii cîştigători la Şcoala Curajului
Mai multe filme realizate de tineri la Şcoala Curajului

Limba Noastră

autor — Sat, 30 Jan 2010 18:32:48 +0000

Ce noapte am avut, nici că am putut cumva accesa internetul de la orele 1, blestemată să fie noaptea ce numai ce a trecut. Dapoi cum altfel, dacă parcă mintea mea era ţinută în lanţuri grele, adicălea a capitalizmului, tot încontinuu rătăceam prin labirint, dibuind doar, fără măcar să ştiu concret ce caut. Cum de? Nu cumva mintea omului se poate în continuare de dirijat, cu toate că Preşedintele României domnul Trăian Băsecu, să-i dea Domnul multă sănătate, a dat de înţeles autorităţilor moldoveneşti: „ce aveţi cu băiatul ? căci aicea e de vină, doar unul singur Mosadul, şi atăt, nimic mai mult”.

Aşa dacă şi pentru întîia dată am părăsit internetul înainte de a expira timpul nocturn, apoi parcă înadins îmi ieşise în cale o babă, dar cu foarte multă pîine şi colaci, nu glumă, toate îmbîcsite în 4 pungi măroaice. Cică era din Micleuţi. Hai şi eu atunci ca să o ajut, de ce nu ? Bătrînii doar trebuie de ajutat în ţară la noi, doar aşa ne-a educat CaCă PCUS. Ca să vezi chiar că basma curată eşeau ăşti de la poliţia R Moldova, dacă din urma femeii date nu putea a pute a pufea. Oare ? Asta nu altundeva decît în America se numeşte „parfum”, ce înzădar „Cenuşăreasa Lumii”, exsoţie de Jandarm Nr 1 al Lumii, secretar de stat a SUA, Hilari Clinton intenţionat nu şi-a uitat papucul pe treptele pragului palatului Elisei ? Se vede că o apucă spazmele numai la gîndul că niscaiva iam adus la lumina zilei planul odios de a ni-l, pe drept cuvînt fie spus, racola pe Vlad Filat. Dar prim-ministrului nostru ce e ? dînsul brav priveşte la tot. Şi bravo lui. Numai că un concurent potenţial ivit pe moment în carne şi oase nimeni altul ca preşedintele Franţei Nicola Sarcofag, pardon, sarcastic fie spus cu gingăşie franceză drept ca Sarco, deci nimeni altul ca tulan mama lui de Nicola Sarcozy, ia salvat, vedeţi oameni buni ? cinstea lui Lady a Americii – „Clitor”. Mda, dragoste franceză. Dapoi ce alta credeţi că intenţiona preşedintele francez ? Ei, se pune aici întrebarea, de tocmai pînă şi Vlad Filat roşeşte uşurel, înafară de Vladimir Nicolaevici ce-i puţin arogant dar îngîmfat, ca de obicei; şi cam din ce cauză a trebuit să schimbăm aşa de frumoasa denumire a marii sărbători pe adevăratelea naţionale – „Limba Noastră cea Română”, nu altfel decît ca „Limba noastră” ?

Vitalie Drăgan

DISCRIMINARE

Sula_Mircea — Sat, 30 Jan 2010 17:52:17 +0000

Inaintea vacantei de iarna sedem mai multi coleg la sui, asteptam ultima ora. Profesoara de istorie a venit la noi in cabinet si a zis: de ce sunteti prosti si nu plecati acasa? Si enervata cum era a inceput sa intrebe. Prima a fost intrebata o fata si i s-a pus 2, apoi em m-am oferit voluntar, am povestit si mi-am salvat colegii. Dirigita, vazind nota, a intrebat: ce s-a intimplat? O alta colega i-a relatat, si diriginta a intrebat profesoara de istorie: de ce are eleva data 2? Cineva din colegi i-a spus profesoreai ca colega a relatat si a inceput sa faca presiuni asupra ei. Eu m-am implicat si, la o lectie cind colega nu era, mi-a tras o mustrare strasnica, la urmatorea ne-a pus sa raspundem, eu si colega. Am raspuns. Mie mi-a pus un 9, colegei un 8, dar au aparut note si la alti colegi, care nu numai ca nu raspund, dar nici nu sunt activi la lectie. Tot cu acesta profesoara facem si educatia civica, si, ca coleg, avem un politist care a venit 2 ori timp de an la scoala, si are nota 8 cu toate ca a raspuns doar o data. Dar colega careia i s-a pus 2 atunc, care vine regulat si care este o eleva exemplara, are media 5 si ceva ori 6.

Oare asa trebue sa se poarta o profesoara?

Monument sovietic într-un cimitir basarabean

gh.brega — Sat, 30 Jan 2010 06:15:48 +0000

Iată se răsuflă pricina conflictului Transnistrean

Ion de la Criuleni — Sat, 30 Jan 2010 01:57:56 +0000

Rusiei nu îi trebue Transnistria ci doar Krimea. Iată ce vorbesc politologii ruşi Pentru cei care nu cunosc limba rusă: copiaţi textul şi traduceţil în limba care o vorbiţi.

Cartea TA Preaprobata

coltuldecarte — Sat, 30 Jan 2010 00:13:58 +0000

Incepand cu 1 februarie 2010 Editura Lumen impreuna cu editurile partenere din cadrul Grupului Editorial Lumen lanseaza programul „Cartea Preaprobata” 2010 . Acest program este dedicat in mod deosebit cadrelor didactice din mediul preuniversitar din Romania. In cadrul acestui program nu se va realiza procesul de Blind Peer Review, doritorii avand obligatia de trimite materialele propuse spre publicare impreuna cu declaratia unui referent. Tirajul minim acceptat in cadrul acestui program este de 100 de exemplare, publicarea fiind exclusiv in regia autorului. Domeniile de publicare sunt extinse cu mentiunea de a fi in aria educationala, de la ghiduri, metodici, culegeri etc. Acest program este o oportunitate pentru cadrelele didactice care se confrunta cu procesul de disponiblizare si care pot obtine mai usor punctajul necesar pastrarii locului de munca. Pentru mai multe informatii va asteptam sa vizitati pagina noastra de web edituralumen.ro sau la adresa de mail edituralumen@gmail.com. Materielele propuse spre publicare in acest program vor avea prioritate si se vor trimite pe adresa de mail impreuna cu un CV si o Scrisoare de intentie cu mentiunea PENTRU CARTEA PREAPROBATA.

Epoca Lucinschi

Iurie Ţurcanu — Fri, 29 Jan 2010 23:11:48 +0000

Motto: Este pasăre care pre limba sa piere şi este pasăre care pre limba sa prosperă. /Iu tsu, parafrază/
Jalonarea istoriei nu e un lucru simplu; se cer criterii, dar şi scopuri. La noi — scopuri în primul rînd. Se cere de demonstrat că 2001 este începutul tuturor relelor. Comandă de stat, cum se zice…
1)Deja guvernarea 1990-94 a fost vicioasă. Războiul, în primul rînd, e dovada interesului «aleşilor» de atunci pentru ţară. Nu au făcut nimic pentru evitarea conflictului, s-au pregătit de el. Am în vedere evacuarea unor instituţii de la Tiraspol, dar nu numai. Nu era o politică clară: Încotro Basarabia? Declaraţiile erau populiste, acţiunile incoerente. Era de bon ton să fii unionist, chiar dacă era clar că unirea nu se face. Ce s-a făcut real este privatizarea ilegală. Ar trebui un dosar pentru fiecare deputat de atunci, pentru unii poate mai multe, nu neapărat la procuratură.
2)Epoca Lucinschi e în vizor şi pă motivul că «veşnic tînărul» comunist-şmecher-liberal a împlinit o vîrstă frumoasă -70 de ani. Mulţi ani şefu! – zic şi eu şi trec la subiect.
Presa bună l-a curtat, lustruindu-l peste măsură. Cît de lucios este, străluceşte şi mai tare pă bolta L&A, Jurnal, etc. /nu am citit ce scrie la Viorică — ar fi o temă aparte/.
Cei de la L&A sunt şmecheri, cazul o cere. I se aduce o învinuire mare, dar falsă, de care el se desculpă uşor — şi iată-l «bălai şi puhav» /belîi i puşistîi, ca să fie mai clar/. Acest păcat ar fi fost relegalizarea partidului comunist. Cei de la Jurnal, mai familiari, ating tema smecherismului şi el recunoaşte: cu moldovenii ăştea dacă nu eşti oleacă şmecher eşti pierdut. Aici e o mare mistificare. A venit Kirilîci la putere nu prin şmecherii, a fost un scenariu bine pus la punct. Momentul paraşutării sale — 10 noiembrie 1989 este şi o filă a istoriei noastre. Şi cine crede că atunci a fost o şmecherie? Nu prin şmecherii i-a convins pă «ai noştri mari patrioţi» /în frunte cu Moşanu şi Hadîrcă/ să cedeze puterea în favoarea sa la 1993! Campania din 1996 la fel nu a fost o şmecherie. M. Cimpoi şi alţii nu au fost şmecheriţi, ci şantajaţi — părerea mea. Cu dosare de la partid, dar poate şi din altă parte. E locul
bun pentru a aminti de rolul lui Matei /dar şi a celorlalţi — Moşanu &co/ în aranjament. Şi un rol aparte a Mata Harei noastre — Iulea Gore /nam!/ .
Toată nomenclatura comunistă de la mic la mare a fost mobilizată, iar în frunte au stat oameni de nădejde, cadrovici cu experienţă.
Ce a însemnat guvernarea Lucinschi? Curat subiectiv, dar din proprie experienţă: LEGALIZAREA CORUPŢIEI. A fost dată comanda: cine poate – să fure, să prade. I se uită alte «mici păcate», precum aderarea la CSI şi articolul 13 din Constituţie. Fiindă omul e deja d-al nostru.
3) Mai am o întrebare retorică de tot pentru velgazetarii noştri în speţă pentru N. Negru care laudă epoca: unde aţi fost atunci cînd se instalau la putere clanurile corupte? În procuratură, poliţie, judecătorie, vamă, educaţie, biserică. Tot eu răspund, iarăşi subiectiv: sub cupola verzie a granturilor pe care şi le-au însuşit abuziv. /ele erau pentru noi, pentru toţi/
Iurie Ţurcanu

Pis. Am vorbit despre ăl negro ar fi păcat să-l tac pă ăl bogato, că-i mai barosan şi are tinicheli mai multe. Se îmbogăţeşte omul în plan educaţional. La matematică e la clasa 5, poate lua divizorul comun, inclusiv cel mai mic. Face concluzia că piatra nu va face casă comună cu untul. Nu a ajuns însă la multiplul comun, pentru a înţelege că untul, piatra şi negul au multe în comun. De exemplu: starea în spatele cuiva /urekian, sora Iulea, fra Iura/. Untilă şi Neagu nu pur şi simplu au stat la dosurile respectie, au laborat, dar şi au beneficiat din plin. Ăştea-s eroii zilelor noastre . Şi toţi cu fulare imaculate, dle! Impresionant! Impresionant de tot!!
Cu limba la fel e bine, vorba unui banc despre ciucci: a mai însuşit omul un neologism şi-l repetă la nesfîrşit — capotarea. Şi capotează virtual pe toţi, pentru care are comandă.
Piis. Mă refer în motto la cioroiul de mine, care croncăneşte nu a bine şi la păsărica Matei, care ciripeşte atît de frumos.

Strasbourg, 29 ianuarie au luat sfirsit lucrarile sesiunii de iarna a APCE

autor — Fri, 29 Jan 2010 22:36:55 +0000

Orele 13 15 : Reprezentantii delegatiilor nationale parasesc unul cate unul emiciclul parlamentului european. Cele cinci zile de dezbateri parlamentare au pus bazele rezolvarii multor probleme stringente cu care se confrunta azi cele 47 de tari aderente la Consiliul Europei. Despre rezultatele activitatii delegatiei Moldovei la sesiunea APCE ne relateaza conducatorului delegatiei, Ana Guƫu:

VIDEO II
In unul din culoarele Consiliului Europei a fost exspusa o ampla expozitie despre viata si activitatea academicianului rus Andrei Saharov. Pe panoul intitulat « Ingrijorare si speranta », citim urmatoarele cuvinte ale laureatului Premiului Nobel : « Pacea, progresul si drepturile omului – aceste trei obiective sunt inseparabile. Nu putem sa atingem unul din ele neglijindu-l pe celalalt. »

Gheorghe Bobeica
In exclusivitate pentru « Curaj.net »
de la Consiliul Europei, Strasbourg
29 ianuarie 2010

Basescu la Chisinau

Inncorect polittic — Fri, 29 Jan 2010 22:21:03 +0000

Zilele acestea, Traian Basescu a vizitat Chisinaul. Este a doua sa vizita ca presedinte al Romaniei in tara noastra. Vizita a beneficiat de o mare mediatizare in presa autohtona. Majoritatea opiniei publice a fost favorabila vizitei lui Basescu, vazand in ea un eveniment important.

Totusi, ce inseamna aceasta vizita? La ce ne putem astepta de la ea? Ce lucruri noi va aduce aceasta in relatiile dintre cele doua state romanesti?

Vizita, in primul rind, vine ca o confirmare, ca o recunoastere a noii guvernari de la Chisinau. Cum s-ar spune, Basescu “a venit la udat mireasa”. Este un semnal ca in relatiile moldo-romane (cat de aiurea suna) va incepe o noua era. Dat fiind ca atat la Bucuresti, cat si la Chisinau s-au instaurat guvernari democratice (de fapt demagogice si cosmopolite), la sigur se va produce o apropiere intre ele (ele fiind deja apropiate prin dependenta de una si aceleiasi putere financiara).

Cei mai multi basarabeni spera ca eventuala destindere a relatiilor cu Romania sa fie urmate de facilitarea obtinerii pasapoartelor romane. In ziua de azi, a avea viza sau pasaport roman, si, deci si a avea unda verde de circulare in spatiul europrean este visul fiecarui tanar basarabean. Nu se poate de spus ca avalansa de cereri depusa pentru redobandirea cetatenei romane in ultimii ani este un rezultat al desteptarii nationale a romanilor basarabeni. La mijloc sunt interese materialiste: sansa de a pleca legal la munca in alte state este privita de multi ca o salvare din saracia in care zacem cu totii. Redobandirea cetateniei romane este privita ca un nou mijloc de imbogatire, si nu are cam nimic de-a face cu cauza nationala.

Se face o mare propaganda in semnul acordarii cetateniei romane. Declaratii de genul “Basarabia, dreptul tau e cetatenia”, folosite prin campanii electorale deja ne stau in gat. Redobandirea cetateniei de catre basarabeni ar trebui sa aiba loc fara mari propagande, fara ca cineva sa isi asume meritele eventuale. Consider ca promisiunile demagogice date de politicieni in ajunul alegerilor cu privire la cetatenie, reprezinta un profit pe seama durerii unui popor/

Nu sunt impotriva rebobandirii cetateniei romane, insa felul in care acest proce s decurge lasa de dorit. Depunerea cererilor ar trebui sa vina din constiinta. Ar fi bine ca cei care se grabesc sa ceara cetatenie romana sa o faca din convingerea ca atat in R.Moldova, cat si in Romania traieste acelasi neam, ca nedreptatea istorica care ne obliga sa traim despartiti trebuie sa fie oprita. Din pacate, cunosc o multime de insi, (si sunt sigur ca acestia alcatuiesc majoritatea) care fac acest lucru din simplul motiv ca cu un buletin roman se pot face bani. In plus, acordarea in masa a cetateniei romane basarabenilor ar duce si mai mult la depopularea R.Modova, care deja este un proces specific tarii noastre, deoarece majoritatea celora care s-ar vedea cu o viza “la Italia” ar pleca fara sa se gandeasca mult. Astfel, satele vor ramane si mai pustii, iar economia noastra se va impotmoli si mai mult din cauza lipsei fortei de munca.

Regretabil, dar retrocedarea catateniei romane are si aspecte negative.

Dar sa revin la Basescu. Cativa ani in urma, pe timpul primului mandat al sau, se facea aluzie la numele sau, Traian, acelasi cu al parintelui poporului roman. Se spera pe atunci ca poate-poate el va realiza Unirea. Din pacate sperantele repede s-au stins. Basescu nu a facut mai nimic in folosul Unirii. Cateva declaratii demagogice, precum ca am fi si noi romani, in rest – si-a vazut de chestiile sale, ca orice politician. A integrat Romania intr-un suprastat european, facand si mai dificila Unirea.

De fapt, ari fi 1001 de aspecte negative la acest politicianist Basescu. Acesta , cu toate ca se declara iubitor al romanilor, nu si-a batut deloc capul de procesul de instrainare a patrimoniului national infaptuit de tiganii din Romania. In orase precum Timisoara, Bucuresti sau Craiova, legea o fac anume tiganii, iar statul roman se face c anu observa cum niste parveniti acapara dubios edificii din centrul urbei si isi impun acolo cultura tiganeasca.

Basescu are grija ca fiica sa sa ajunga europarlamentar, in timp ce circa 500.000 de tineri romani se ruineaza de droguri.

Daca era atat de roman pe cat se spune, Basescu ar fi clarificat adevarul despre revolutie, despre mineriada, despre rapirea celor 3 jurnalisti. Pana acum n-a facut-o, iar mutra de politicianist marioneta in fata noii ordini mondiale ne spune ca nu o va face curind.

Basescu a autorizat constrirea unui monument al holocaustului in Romania, acceptand prin aceasta statul de tara co-autor al holocaustului. Asta in timp ce memoria celor ce s-au jertfit pentru o Romanie mai buna este pangarita, este cenzurata.

O stire importanta difuzata de mass-media moldoveneasca zilele acestea: Basescu a declarat ca ne va ajuta pe calea intergarii europene. Adica dupa ce a bagat Romania in UE, punand cruce peste istoria, traditiile si valorile romanesti, vrea sa ne bage si pe noi in iadul comunitar…

Multumim, Traiane, insa nu avem nevoie de asa ceva.

Sursa: stefanbolocan.wordpress.com

Sunt scârbit de lumea asta

Dan-Claudiu Buzdugan — Fri, 29 Jan 2010 22:19:54 +0000

De ce în fiecare zi ne lovim de o lume tot mai crudă, tot mai coruptă şi tot mai rea?De ce nepăsarea este pe primul loc iar sărăcia este la ordinea zilei?Răspunsul este simplu: Pentru că vrem ca totul să se rezolve de la sine, vrem ca altul să ne rezolve problemele iar să noi ne gândim doar la bani, putere şi valoare.Daca toţi am fi uniţi totul ar fi mai simplu, ne-am ajuta reciproc, am socializa mai mult, ne-am distra mai mult.Este destul de trist că foarte multă lume stă închisă în casă socializând online, în loc să iasă la un suc sau la o cafea.Sunt foarte revoltat pe nedreptatea din lumea acesta, cum pot avea unii bani de iahturi, limuzine, avioane şi ţoale iar altul care munceşte cinstit abia răzbeşte cu întreţinerea.Am ajuns să facem copii doar pentru alocaţie iar apoi îi abandonăm, am ajuns să ne înşelăm aproapele pentru o bucată de pâine doar ca să supravieţuim.Sunt scârbit de tot ce înseamnă poluare, uciderea animalelor, bombe nucleare şi războaie.De ce nu putem să trăim într-o lume liberă în pace şi armonie?Simplu: Setea de putere este mult mai mare decât setea copiilor din Africa şi fiecare doreşte să fie în vârful piramidei uitând că fără popor care este baza piramidei totul se năruie.Ne luptăm cu viaţa intr-un meci inegal unde de multe ori viaţa învinge şi tot ce ne rămâne de făcut este să tăcem, să închidem ochii şi să sperăm că într-o zi va fi mai bine.Vedem toţ mai mulţi bătrâni în azile, tot mai mulţi drogaţi, tot mai multe familii destrămate din cauza neajunsurilor şi totuşi nimeni nu face nimic.Aici intervine termenul de colectivitate.Puţin cu puţin se face mult, dacă fiecare ar dona alimente, bani şi haine celor nevoiaşi s-ar strânge o cantitate enormă de resurse care folosite după un plan bine gândit ne-ar ajuta semenii.Sunt scârbit de politică, de scandaluri, de crime, de violuri, pe scurt de lumea asta nesigură în care nu mai poţi să îti trimiţi copilul la scoală fără să-l expui la anumite riscuri.Ne batem cu pumnul în piept că evoluăm tehnologic dar de ce nu evoluăm şi social.La ce ne foloseşte averea dacă nu suntem oameni în adevăratul sens al cuvântului, la ce ne foloseşte politica dacă legiile sunt făcute să fie încălcate sau la ce ne foloseşte cultura când chiar cei de la conducere ne înjură şi sunt inculţi?Sunt sătul de promisiuni, de legi făcute să favorizeze parlamentarii, de nepăsarea lor asupra cetăţeanului, de tot ce însemnă corupţie, abuz şi fraudă.Sper ca într-o zi tot ceea ce m-a scârbit odată să dispară şi să am doar cuvinte de laudă asupra semenilor mei dar şi un mod de viaţă mai bun.

Отпевание политического трупа

Roman Croitor — Fri, 29 Jan 2010 19:19:03 +0000

Итак, бывший президент Молдовы Владимир Воронин был принят Патриархом Русской Православной Церкви и вместе они выразили обеспокоенность по поводу угроз (реальных или мнимых) независимости Республики Молдова. Если это событие и может вызвать какой-то резонанс в обществе, то только своей нелепостью. Со стороны это выглядит, как будто бы Патриарх Кирилл совершил отпевание политического трупа Воронина.

Очевидно, этот визит коммуниста Воронина в Москву должен был бы символизировать соприкосновение выразителя народных чаяний Молдовы с истинным центром духовного притяжения молдавского народа – Русской Православной Церковью. Я конечно не любитель едких и хамских подковырок (и поэтому заранее извиняюсь), но в этом случае как нельзя лучше подходит фраза из всем хорошо известного советского анекдота: «вы или крестик снимите, или штаны наденьте».

Политическая неуклюжесть этой инициативы Воронина очевидна: если он хотел понравиться русским Молдовы, то зачем для этого ручкаться (то есть «пожимать руку» – я не уверен что автоматический переводчик правильно переведёт это слово на румынский язык) с Патриархом? Этнические русские Молдовы – в основном городские и образованные люди, ведущие светский образ жизни, и к поповскому мракобесию относятся скептически. Если Воронин хотел понравиться верующим христианам Молдовы, абсолютное большинство которых не русские и по-русски говорят плохо – то зачем ему ехать аж в далекую, холодную и чужую для них Москву?

У политика Воронина есть одно качество, которое, по-видимому, поощрялось в советскую эпоху – инициативность. Но без хороших и оригинальных идей толку от инициативности не много. Как политик Воронин несамодостаточен и несамостоятелен. Он постоянно ищет политическую поддержку за пределами страны, для его политического имиджа остро необходима опора. В разное время опорой для политического имиджа Воронина служили Путин, Ющенко, Медведев, Солана, Саакашвили и даже Бэсеску. По-видимому, список поддерживающих политиков иссяк, и сейчас настала очередь Патриарха Кирилла. Создаётся впечатление, что сам по себе Воронин не может внушить к себе доверие как к сильной политической фигуре.

Fumul si praful din biblioteca

chiper nina — Fri, 29 Jan 2010 17:56:40 +0000

Frig şi fum în bibliotecă…
Zilele acestea, am mers la biblioteca pentru a cauta o carte, însa starea acesteia pe timp de iarna mi-a taiat orice chef de lectură şi m-a facut să renunţ şi la carte şi la tot.
Biblioteca publică „Slobozia Mare”are trei săli de lectură, largi şi luminoase pe timp de vară, însa iarna este permis accesul doar într-o sală. Celelalte două săli, sunt uitate sub praful timpului, îngheţate de gerul de afară şi uitate şi de cititori.
Dorinţa de a vedea ce se întâmplă şi în celelalte săli m-a făcut să insist ca să mi se permită de a le vizita şi pe ele. Frigider, nu alta. Carţi „îngheţate” şi pline de praf, exact ca într-un depozit de maculatură. ,,Biblioteca este un frigider pentru conservarea gândurilor ” spunea de Herbert Samuel, însa cu tot respectul pentru el, nu cred ca a spus-o la propiu (ar fi culmea), sau poate este cineva care se conduce după principiul asta?

Ordine se mai face, dar frigul iernii este cel mai vinovat de toate şi împiedică accesul cititorilor în celelalte două săli aşa cum stă bine unor săli de lectura dintr-o bibliotecă publică.
Însa nici sala care este dechisă publicului nu este idealul unei săli de lectură. Un miros puternic de fum (de la soba bibliotecii) amestecat cu frigul care pătrunde şi aici, este exact locul nepotrivit pentru lectura. Îţi taie orice dorinţă de a frunzări o carte sau un ziar…
Apare întrebarea, oare cine este responsabil de asigurarea cu condiţii decente şi civilizate în bibliotecă. Or, biblioteca trebuie să fie un spaţiu luminos, cald şi prietenos tinerilor şi nu numai tinerilor. Decât să mă duc la biblioteca în aşa conditii, mai bine stau acasa în faţa monitorului computerului la cald şi la bine…
Problema aceasta cred ca exista nu doar în Slobozia Mare. Sate întregi din Moldova cred că se confruntă cu aceasta problema mai ales in periaoda rece a anului, devina oare cine sa fie?
Ramin si sunt datoare (fiindca imi pasa) sa analizez situatia si totusi sa aflu de ce nu se rezolva problema incalzirii bibliotecii pe timp de iarna..

Însa un lucru este clar, pentru a atrage cit mai multi tineri la lectura şi în bibliotecă acesta nu se va întâmpla niciodată cu săli reci şi cărţi prăfuite de ani de zile şi cu miros de fum. Sigur poate sa se întîmple doar printr-o biblioteca cu cărţi în limba româna şi cu conditii adecvate unui spatiu de lectură.

dumnezeu a murit

Lupul sur — Fri, 29 Jan 2010 16:41:48 +0000

În ultimul timp se aud tot mai des voci îngrijorate de situaţia demografică a ţării. Se declanşează o adevărată isterie la tema dispariţiei noastre ca neam, pe motivul că s-ar naşte tot mai puţini copii într-o familie. Se ajunge până la un fel de paranoia, dându-se de înţeles că este vorba de un complot veritabil, în spatele căruia stau (bineînţeles) forţe obscure.

Pe de altă parte, apar şi semnale de protest faţă de presiunea socială exercitată asupra indivizilor de a-şi întemeia o familie şi a naşte copii. Sunt respinse şi aşteptările faţă de femei, în rolul lor de soţii şi mame.

Există două posibilităţi de afirmare, două posibile căi pentru un neam. Prima, cea mai simplă, este cea a expansiunii biologice, presupunând cucerirea lumii prin intermediul sporului populaţiei, cu exploatarea la maxim a resursei reproductive a omului. Femeile nasc şi alăptează continuu, rolul lor social fiind cel de fabrică de copii. Copiii sunt trataţi ca un material biologic, şi devin ulterior carne de tun sau vită de înjugat la plug, exemplarele mai slabe fiind externimate de boli, războaie şi calamităţi.

Aşa arăta lumea medievală.

Religia creştină a pus „bazele ideologice” ale supravieţuirii bazate pe argumentul demografic. Ea încuraja dependenţa şi umilinţa, acceptarea de către om a unei condiţiei animalice: femeile năşteau şi alăptau continuu, iar bărbaţii munceau ca vitele sau erau ucişi sau mutilaţi în războaie. Consolarea era că, aşa a vrut Dumnezeu.

A doua posibilitate de afirmare este cea a expansiunii economice, presupunând exploatarea resursei intelectuale şi creatoare. Fiecare individ este valoros prin ceea ce cunoaşte şi prin abilităţile pe care le are. Fiecare adult este o resursă în primul rând economică, iar potenţialul său demografic este relativ lipsit de importanţă. De aici şi preocuparea pentru calitatea vieţii, toleranţa faţă de minorităţi, prioritatea acordată carierei, feminismul, slăbirea legăturilor de familie, etc. Copiii sunt crescuţi pentru a deveni adulţi productivi şi creatori, în ei se investeşte mult în termeni de timp şi resurse.

Aşa arată lumea modernă.

Modelul „o viaţă scurtă într-o familie mare” a murit, şi odată cu el şi dumnezeul creştin cu toate poruncile lui despre ce e bine şi ce e rău.

Doar în ţările lumii a treia “ideologia demografică” creştină mai este actuală; bunăoară, în Uganda, unde şi în prezent durata vieţii este 49 de ani, iar numărul copiilor în familie este în medie, 7. Prin contrast, în Japonia în fiecare familie se naşte un singur copil, iar durata vieţii este în medie de 82 ani.

Şi acest lucru de vede bine în diagrama, care ne arată direcţia în care se mişcă întreaga lume: spre modelul “o viaţă lungă într-o familie mică”. Asta este şi diferenţa dintre ţările dezvoltate şi ţările lumii a treia.

Religia în general îşi pierde din importanţa de odinioară, pentru că nu mai este racordată la realitate. Postulatele despre pericolul homosexualităţii, imoralitate, păcat etc nu sunt decât nişte aberaţii care în lumea modernă nu au nici un sens. Şi nu va trece mult timp până acestea vor fi aşezate în aceeaşi categorie cu arderea pe rug a vrăjitoarelor şi comerţul cu sclavi.

La fel de ridicole sunt şi temerile precum că cineva ar vrea să ne distrugă identitatea cu ajutorul „armei demografice”. Pe lângă faptul că miroase a paranoia de peşteră, această frica nu ţine cont de tedinţele globale, de “mainstream”. Dacă cineva vreodată, din motive pe care nu mi le pot imagina, ar avea idea năzdrăvană să ne şteargă de pe faţa pământului, o va face cu arme economice.

Aşa că, dragi bărbaţi ai neamului, apucaţi-vă de treabă, ocupaţi-vă de PIB, şi mai lăsaţi femeile, liberalii, minorităţile sexuale şi alţi „duşmani ai neamului” în pace.

Lupul Sur

Minciună

Nimeni — Fri, 29 Jan 2010 15:44:24 +0000

Minciună falsă, potrivită
Unui înger din apus,
Care seacă o mîhnită
Fire de intrus.

Falsificarea ei te zbuciumă în doliu
Ca pe un pictor îndurat de foame side sete,
În care nu mai are loc orgoliu
Ce a adus doar mii de pete.

Specialistă de a degrada plăcerea
În fine, pentru existenţa sa,
Dar care a-necat durerea,
Pentru cuvîntul, a AVEA!

Precum blestemul lui Adam
Tu ai pătruns în mine,
Tu ai furat tot ce mai am
Ca să nu spui că vine.

Furtuna dulciurilor vechi
De mucegaiuri pline,
O sa-mi adune mii şi mii perechi
Muşcînd ca din albine.

Minciună, dulce şi amară
Fără de care nu voi mai trăi,
Care te seacă şi te scoală
Pentru a nu te mai opri.

Exişti în mine, şi în tine
Şi pururi ei să-i fie faima,
Precum în muchiile venine
Acolo îţi găseşti tu spaima!

Vrem procuratură, nu porcuratură!

editor — Fri, 29 Jan 2010 10:18:34 +0000

Mai multe imagini vedeţi pe Curaj.TV

Numărul 4 din revista Atitudine, revista Noilor Golani

george — Thu, 28 Jan 2010 22:38:46 +0000

După o lungă pauză, a apărut un nou număr din revista ATITUDINE, revista grupului de acţiune NOII GOLANI.

Numărul 4 al reviste cuprinde informaţii curente referitoare la acţiuni precum 1 Decembrie, Roşia Montană sau Memorialul Revoluţiei din Timişoara şi pune în prim planul articolelor implicarea în activităţile civice.

Revista a fost tipărită în 500 de exemplare ce vor fi distribuite gratuit în licee. Cei care doresc să ajute la distribuţia revistelor într-un liceu din cele două state româneşti ne pot scrie, lăsând datele de contact (nume, oraş, telefon).

Revista este accesibilă şi pe Internet, putând fi descărcată de aici.

Noii Golani este un grup apolitic de tineri care desfăşoară diferite acţiuni ce au la bază patriotismul şi implicarea civică. Numele este inspirat de mişcarea anti-comunistă din România din 1989-1990. Principalele acţiuni la care am participat din 2006 până în prezent au fost organizarea campaniilor Basarabia pământ românesc, Eroii nu mor niciodată, a proiectului muzical Uniţi sub tricolor, a manifestaţiilor de solidaritate cu românii din Basarabia şi multe altele. Revoluţia continuă!

Investigăm violenţele din aprilie 2009

editor — Thu, 28 Jan 2010 22:21:00 +0000

Lipsa

Dan-Claudiu Buzdugan — Thu, 28 Jan 2010 22:05:02 +0000

Au mai trecut trei luni. Degrabă e aprilie, iar vinovaţii n-au fost pedepsiţi

Academia Curajului — Thu, 28 Jan 2010 21:30:49 +0000

Scrisoare

Nimeni — Thu, 28 Jan 2010 21:07:07 +0000

Mi te-a cioplit Dumnezeu în inima mea, cu asta nu pot să fac eu nimic, dar ingerul somnul ce ti-l veghea poate de mine-ţi va aminti. Devină nu sunt nici eu şi nici tu, posibil aşa este voea Domnului. Te rog eu din suflet ca să rezişti prin toate durerile tu să invingi. Trăeşte te rog, căci de tine depind, dac-o să mori…o să mă iai şi pe mine nevrînd. Trimite durerea la mine te rog, eu pentru ambii am s-o suport. Şi nu te gîndi tu la mine te rog, o să mă gîndesc eu la ambii ca la un Sfînt. În fie ce seară o să-l rog pe Iisus, să te păstreze ca pe un sacru apus, şi nimeni să nu aibă dreptul vreo dată să-ţi facă durere…spre mine îndreapt-o! Rezistă te rog pentru sufletul meu, pentru inima mea doar ştiu cît e de greu cînd stai la poarta iadului şi să te intorci e tare greu. Nu aveam sens să trăiesc, dar aşa sa+ntimplat ca Dumnezeu mi te-a dat caci cu tot suflul şi trupul imi stai tu în piept, şi nici o clipă n-am să regret. Cer de la tine ca să fii tare, şi dacă ţi-e greu…îţi fac eu favoare, dămi răul la mine, eu ţ-il primesc, o să-ţi fiu al tău înger şi-n taină-ţi şoptesc: Viaţa e rea, dar frumoasă cînd rîzi, astept al tău zîmbet în sîngele meu. Eşti aşa de senin…aşa de vioi, încît noaptea se duce şi vin iaraşi zori. Eşti aşa de dulciu, încît inima-mi plînge că n-am să te văd, şi nici atinge. Mă bucur nespus că te-am văzut, căci mormîntul mie gata demult, mam apucat de aripile tale şi m-am întors din calea de moarte. Îţi mulţumesc că exişti şi iţi doresc ca să rezişti, o să mă rog cu sîngele meu, ca să fii fericit tu mereu!

Nu vreau să te gîndeşti că aştept de la tine inţelegere şi răspuns, aşa este viaţa…curge încet şi durabil dar nu în direcţia potrivită. Poate că Domnul cîndva s-a uita şi la sufletul meu, şi putere mi-a da ca să sorbesc din magia adîncă şi să ţi-o dau tot ţie plăpîndă.

Să fii cuminte şi dulcişor, căci al tău yîmbet e lecuitor, să trăieşti doar în lumină iar fericirea să-ţi fie vecină.

Cuvintele mele…sunt al meu suflet, în care-a scuipat Mehisto cu minciuna, eu nu cer nimic şi nu mă condamna, nu sunt devină c-aşa sa-ntimplat, sunt doar un picur nevinovat.

Sînt un furător, dar trebuie să ştii asta!!!

blogeri in retea — Thu, 28 Jan 2010 20:54:18 +0000

Azi am fost la Primărie, cu treabă… Consilierul Oleg Cernei, preşedintele comisiei locativ-comunale organiza o şedinţă cu privire la problemele lor cu persoanele intern deplasate. Sincer să fiu, mare plictis, iar ştirea pe care am scris-o în urma şedinţei date nu face s-o public aici. Dar am găsit ceva destul de interesant şi m-am gîndit că nu v-ar strica să aflaţi acest lucru cu anticipare…

Mîine va avea loc şedinţa Consiliului Municipal Chişinău, unde se vor pune la vot mai multe chestiuţe, prima din care este Cu privire la comemorarea numelui poetului Grigore Vieru şi urmează a fi raportată de către primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă. Deci iată peste ce document am dat (ştiu că e un furt, dar nu am luat foiţa, mi-am scris informaţia în caiet):

Se schimbă denumirea „bd. Renaşterii” în „bd. Grigore Vieru” (de la strada Cosmonauţilor pînă la Tudor Vladimirescu).
În decurs de 45 de zile Direcţia arhitectură vor înainta Consiliului Municipal Chişinău propuneri privind desfăşurarea concursului deschis pentru elaborarea compoziţiei sculpturale „Grigore Vieru”, variantei de amplasare a Centrului cultural „Grigore Vieru” şi a schiţei plăcii comemorative „Grigore Vieru”, care va fi instalată pe faţada imobilului în care a locuit poetul.
În conformitate cu Hotărîrea Parlamentului RM „Cu privire la lichidarea monumentelor şi altor atributici comuniste” Primăria municipiului Chişinău, de comun acord cu Ministerul Culturii RM, vor prezenta Consiliului Municipal Chişinău varianta de reamplasare a monumentului dedicat eroilor comunişti din bd. Renaşterii.
Direcţia Finanţe va prezenta CMC propuneri privind sursa de acoperire a cheltuielilor ce ţin de desfăşurarea concursului.
Direcţia Cultură va efectua cheltuielile ce ţin de instalarea plăcii comemorative „Grigore Vieru” în limita mijloacelor financiare aprobate în devizul de cheltuieli al Direcţiei Cultură pe anul 2010 la articolul respectiv.
Direcţia Locativ-comunală şi amenajare va suporta cheltuielile ce ţin de confecţionarea şi instalarea tăbliţelor cu denumirea nouă a bulevardului.
Oficiul cadastral Chişinău va trece în registru noua denumire de bulevard.
Contractul executării prevederilor prezentei decizii se pune în sarcina viceprimarului Nistor Grozavu şi pretorului sectorului Rîşcani, Mihail Cîrlig.
Conform informaţiei privind fondul locativ municipal şi numărul agenţilor economici, prezentată de către ce activează Direcţia Locativ-comunală şi amenajare la data de 15.01.2010 pe bulevardul Renaşterii sînt amplasate 20 de blocuri locative cu 994 apartamente în care locuiesc 1710 locatari, activează autorizat 59 agenţi economici şi 8 întreprinderi municipale de gestionare a fondului locativ.

La finele deciziei era menţionat: Decizia a fost luată în unanimitate de membrii comisiei.

Max Pulber

Să le amintim procurorilor de ziua lor că sunt complici cu criminalii

Asociatia Hyde Park — Thu, 28 Jan 2010 19:28:02 +0000

Mâine, 29 ianuarie 2010, ora 10.00, intenţionăm să pichetăm sediul Procuraturii Generale a Republicii Moldova (str.Bănulescu Bodoni nr. 26, puţin mai sus de ASEM, Banca naţională, mag. Fidesco), ca să amintim procurorilor despre responsabilitatea de a investiga rapid violenţele din aprilie 2009, şi identificarea vinovaţilor pentru tragerea la răspundere.

Vineri e Ziua lor profesională(!), de asta vrem să le urăm să fie profesionişti şi corecţi în raport cu cetăţenii acestei ţări, care le plătesc lună de lună salariile. Impunitatea de care se bucură pînă acum vinovaţii, precum şi victimele dosariadelor politice este responsabilitatea lor. Să nu mai fie complici cu infractorii şi criminalii!

Comitetul victimelor regimului poliţienesc şi antidemocratic “Aprilie 2009″
Asociaţia Civică Hyde Park

lista poate continua cu oricare grup, ong, asociaţie, partid sau persoane individuale…

Vă rugăm să vă alătiraţi, cu lozinţi, fluiere şi megafoane, sau doar cu dorinţa de a cere să se facă dreptate. Transmiteţi, vă rugăm, acest mesaj mai departe!

Profesoara de engleză care nu cunoaşte româna îmi dă lecţii de istorie

Sula_Mircea — Thu, 28 Jan 2010 18:35:23 +0000

Azi profesoara de engleza ne-a întrebat unde mergem mai departe. I-am zis ca la jurnalism. Am mai spus ca am articole publicate la ziarul literatura si arta, ea m-a intrebat cum se numesc materialele, i-am spus. Si cum toate au denumiri cu mesaj clar unionist ea m-a întrebat: de ce susţin România?! I-am spus ca sunt român, ea mi-a zis: de ce? Toti mioldovenii sunt romani! Ea mi-a zis ca Romania a procedat ca o curva in cel de-al doilea razboi mondial si mi-a zis: daca tu esti de acord cu ea, atunci esti …fascist.

Am uitat sa va spun e e din Gagauzia dar parintii ei sunt rusi, si ea cunoaste doar două cuvinte in cruce in română…

Început…

Cristina Gărgălie — Thu, 28 Jan 2010 18:20:20 +0000

Un nou început … o nouă viaţă, oare? Putem spune că zilnic ne confruntăm cu câte un „begining” numai că nu stăm să analizăm de unde porneşte.

E criza unui nou început şi nimeni nu-şi dă seama de reacţiile ce se petrec fără voinţa noastră. Totul se întâmplă fără mirare, fără poftă de viaţă şi nu şti unde a decolat atâta energie. Începutul aduce în prim plan o nouă iubire trăită în păcat, un nou păcat trăit în iubire. Păcatul se suprapune noului guvern, iar iubirea nu se compară cu oamenii ce trăiesc pentru a-şi apăra ţara. Şi totuşi spre ce se îndreaptă lumea? Spre un nou început sau spre un nou sfârşit? Noi ne ducem pe acest pod sau suntem împinşi? Mii de întrebări la care nu ne răspunde nimeni … mii de întrebări pe care puţini şi le spun. Nimănui nu-i e dor de vremea de breaslă? Toţi privesc spre viitor şi speră, însă nu-şi pun problema că pentru un viitor reuşit trebuie să schimbăm trecutul? Avem cam multe datorii faţă de trecut dar cel care a trebui să recunoască îşi ascunde faţa şi neagă cu neruşinare. Iar brusc îşi întoarce privirea fiind sigur că o să cădem în prăpastia pe care vroiam s-o ocolim. Căci în România trebuie să alegem complicaţiile şi nu simplităţile. Ca de exemplu: noi, românii, trebuie mai întâi să pavăm un trotuar şi apoi să-l spargem că am uitat să montăm o conductă, în loc să facem o singură muncă şi să nu mai dărâmăm acea muncă reuşita din primă, iar de cel de-al doilea serviciu să ne batem joc pentru ca apoi să ne mirăm de ce nu rezistă materialul românesc.

Cum a ajuns soarele pe cer nu aşa ar trebui să-l şi lăsăm? Să fie independent! Dar nu, trebuie să implicăm şi natura în propaganda lor politică şi apoi sa ne mirăm de ce nu mai revine totul la normal în următoarele secunde sau minute! Ei nu se gândesc că dacă loveşti puternic un sac de box acestuia îi trebuie timp ca să-şi reia poziţia iniţială? E aşa se greu să treci pe lângă el şi să-l laşi în lumea lui? Să nu-l distrugi? Cu ce te încurcă? Nu mai poţi fi tu şmecher dacă nu-l iei la mişto pe omul de rând? Şi totuşi unde e începutul? Al cui început? Toţi ne îndreptăm spre sfârşit… şi în ziua de azi ne confruntăm cu mai multe sfârşituri decât începuturi…

Se zice că orice început are şi un sfârşit, dar se pare că un singur început se confruntă cu cel puţin două sfârşituri… E greu de crezut, dar totul se rezumă la secolul vitezei, însă totul are o valoare finită…

E nenorocire în jur şi totul porneşte de la viaţă, de la aerul pe care Dumnezeu ni-l dă, însă puţini observă, iar cei mulţi vor să acapareze totul, dacă se poate şi planeta deja distrusă de miile de gunoaie ce o populează. Şi-ntr-un final care e adevărul? Început de vise sau de realităţi? Început de optimism sau de pesimism? Început de boală sau de sănătate? Început de schimbare sau sfârşit fără rost? Răspunsul îl ştim cu toţii, însă doare şi nu ne place să-l recunoaştem pentru că e prea dur.

Oare se merită să încerci să începi ceva? Riscul e prea mare, iar sfârşitul e prea aproape. Însă dacă într-un final te poţi alege cu un premiu pe care oricine îl poate obţine prin alte mijloace? O diplomă care pentru tine valorează o avere şi lupţi din răsputeri, iar pentru altul e încă un capriciu şi într-un timp foarte scurt e şi a lui fără pic de efort. Atacaţi din toate părţile, nu te poţi simţi cu adevărat român pentru că zi de zi, noapte de noapte se măresc discriminările. O romanţă însă din trecut poate că efectiv ne-ar înmuia şi înfrmuseţa sufletul. O speranţă însă nu ne-ar îngrădi vieţile începutului special şi plin de bunătate. Veteranul începutului de aur ne-ar da lecţii cu privire la iubirea de bine,dar întrebarea e câţi sunt dispuşi să asculte? Dar mai degrabă care este acest început de aur? Grădina Raiului? Păi atunci ar fi cazul să ne rezumăm la începutul de argint? Acesta a luat fiinţă o dată cu venirea lui Iisus pe pământ. Trecem la începutul de bronz şi rămânem la minunile petrecute. Şi într-un final la ce fel de început să ne referim acum? De rugină? E prea dur spus, însă şi adevărat? Acest lucru îl decide fiecare în felul său cu felul lui de a gândi, de a percepe lumea… Acum doar e început de ploaie şi aşteptăm începutul sărbătorilor de iarnă… şi alte începuturi care ne vor întâmpina zi de zi cu braţele deschise spre bine…spre rău…

Şi-ntr-un final… un început cât mai frumos!…

Treci testul de patriotism?

Gheorg Wolfovitz — Thu, 28 Jan 2010 15:18:35 +0000

I.1. Când spui patriot, subînţelegi Biserică, Neam, Naţiune, Strămoşi, Tradiţie.

2. Prin cap îţi trec automat şi instantaneu cuvinte gen dăinuire, etern, ţarină, ortodoxie, piloni, fundament, icoane, lumânare, prosoape, clopote, turle, pajişti.

3. Prin faţa ochilor ţi se perindă chipurile lui Grigore Vireu, Mihai Eminescu, Isus Hristos, Fecioara Maria, Iahve, Decebal, Burebista, Traian.

II.1. Te înfurii teribil şi vrei să pui mâna pe o piatră sau pe un pumnal când auzi cuvinte ori sintagme gen drepturi ale omului, liberalism, paradă gay, evreu, masoni, capitalism, pluralism, postmodernism, cosmopolitism, discriminare, individ, libertate de exprimare, corectitudine politică, eutanasie, avort, multipartidism, emancipare, feminism.

2. Faţa ţi se acoperă instantaneu cu exeme, coşuri, pistrui şi negi când în preajmă cineva pronunţă pe un ton admirativ: UE, Guvern Mondial, FMI, corporaţie, Banca Mondială, George Soros, Madonna, New Age, capital transnaţional, occident şi încă vreo câteva.

Dacă aveţi reacţiile indicate în fiecare punct aparte, vă felicităm. Sunteţi nişte patrioţi desăvârşiţi ai Basarabiei moldave!

enervant.wordpress.com

Diverse. Evident că e în lipsa inspiraţiei…

Iurie Ţurcanu — Thu, 28 Jan 2010 12:17:26 +0000

1) Scrie bine N.Negri în Jurnal că cojocarul a pornito cu stîngul. Eu rămîn la părerea mea că însăşi ideea e strîmbă. Este un exemplu de evitare a normal-realului de dragul simbolismului, a gestului populist. Pentru unii interese /mandate, privatizări/, pentru alţii /plebea/ – simboluri. Aşa au făcut “cei buni” de la 89 încoace. Că ceilalţi nu-s mai bregi e o altă problemă.
2) Am scris despre acţiunea Andriuşa versus NATO nu întîmplător. Despre stîmbătăţi eu scriam în ziarul lui Vasile Stati /Glasul Moldovei/. Regret puţine lucruri publicate acolo. Pentru unele aşi subsemna şi azi. Am scris despre “ai noştri”: fra Iura, Matei, Daibîja etc. Ce scriau la 1996-9 bogaţii şi negrii? Pă cine pupau? /NN ştie ce am în vedere/. Ei regretă? Cum aiurea Dabija-semilunatecul? /vorbea la modul serios despre cecenul Eminescu/. Scopul colaborării a fost şi o încercare de ai corecta pe cei ce au prihvatizat media. Dacă nu-mi permiteţi accesul la ziarele voastre eu merg la altele. Aşi! Ei îşi făceau interesul, se bucurau că mă “compromit”. Eu am fost la datorie şi am fost corect.
3) Ce nu se face? Desecretizarea kgb-ului. Nu lustraţia, care e imposibilă, ci doar o deschidere a arhivelor. Nici ziarele, nici politicienii nu au lansat vreo iniţiativă…Why?
4) Mă repet. Teleleu Tănase a refuzat să se spovedească la Raia Lozinschi, motivînd că are şi el gazetă, se va lustrui în ea. Nu a făcuto. Şi nimeni nu observă.
5) Ascult posturile FM. Şi mă mir de ignoranţa fetelor şi băieţilor de la Antena C, Vox Basarabia ş.a. Confundă la ambele posturi viteza lumini cu a sunetului. Nu au însuşit lecţia de clasa a 5 “compararea numerelor întregi negative”. Auzim zilnic: temperatura de la minus 6 la mnus 10. Şi nu ne revoltăm. Din toleranţă, lene, ignoranţă?
Iurie Ţurcanu

La CO m-am umplut de năduf

Oleg Brega — Wed, 27 Jan 2010 21:58:42 +0000

Am asistat azi la şedinţa ordinară a Consiliului de observatori al TeleRadio Moldova şi am ieşit de acolo uşor ameţit, derutat ca dintr-un carusel rapid. În plus, am şi îngheţat de-a binelea, sala de şedinţe de la et. 5 se încălzeşte doar cu climatizorul şi acela de dimineaţă n-a reuşit mare lucru.
Apoi am aflat că pentru cele trei funcţii vacante de conducere sunt 27 de candidaturi, deci voi avea 25 de concurenţi (pe fratele Ghenadie nu-l consider astfel, pentru că m-ar mulţumi să treacă oricare dintre noi). Sunt iarăşi mulţi necunoscuţi, dar şi foarte multe nume sonore, uşor mai promiţătoare decît la concursul de acum 3 ani, la care au trecut Todercan, Gheorghişenco şi Răilean, proaspăt demişii cu scandal (ei au contestat tustrei decizia şi intenţionează să se judece pînă-n pânzele albe, primul proces deja e fixat pentru mîine dimineaţa, pentru că Todercan pretinde că era în condeciu din chiar ziua de 30 decembrie, cînd a fost dat afară!).
Am mai aflat fără mirare că fostul secretar CO, Anatol Dubrovschi a primit 77 de mii de lei în 9 luni, şi că această remunerare a fost considerată ilegală de către Curtea de conturi. Acum CO e în dilemă, cum să remunereze munca suplimentară a noii secretare, Viorica Cucereanu.
S-a mai spus că emisiunea lui Dubrovschi e tendenţioasă, dar el a asigurat consiliul că o face cu drag, neremunerat şi că va “păstra echidistanţa”. Nişte asociaţii de foşti combatanţi de la Nistru au cerut să fie închisă, dar consiliul a votat CONTRA.
S-au mai citit nişte scrisori de la MinFin şi Întreprinderea de stat Telecomunicaţii, din care am aflat că transmisiunile postului de radio sunt plătite doar pentru 3,5 ore zilnic, iar ale televiziunii numai de trei ore! Pentru că compania are datorie de aproape 20 de milioane, e posibilă oricînd oprirea transmisiunilor!
Cu toate acestea, am aflat că Radio Europa Liberă a cerut să-i fie redifuzate la Radio Moldova cîteva programe, probabil emisiunile în limba română, dar consiliul a amînat adoptarea unei decizii în acest sens.
Ni s-a mai spus că şi anul trecut şi pentru anul acesta s-au cerut cîte 200 de milioane de la buget şi s-a obţinut acum un an aproape jumătate, iar anul acesta puţin peste un sfert, 55 milioane lei! Cu aceşti bani nu se poate face mare lucru, salariul minim al “artiştilor creatori” e de aproape 2.ooo, salariul mediu – aproape 4.ooo, iar cel mai mare salariu e al lui Mircea Surdu, de peste zece mii pe lună!
Un grup de 70 de artişti au venit totuşi cu o jalbă-n proţap, au cerut să le fie calculate altfel chenzinele, astfel că situaţia e tensionată şi nu sunt de invidiat cei care abia au venit în CO şi cei care vor veni să gestioneze la modul practic trebile companiei.
Imaginile de mai jos şi multe altele pot fi văzute şi pe Curaj.TV La TRM.md puteţi vedea CV-urile şi programele candidaţilor, cum vă par?

Să trăiţi bine G.ozarilor

Umberto Costa — Wed, 27 Jan 2010 21:34:51 +0000

Un singur lucru ma lăsat în ceaţă , şi anume dece îl iau de sfînt pe Băsescu ? E doar un preşedinte de ţară vecină . Nu trăim în copaci, nu mîncăm banane, nu vînăm şobolani cu arcul, nu trăim în canalizare, nu . Deşi suntem mai slab-dezvoltaţi ca Africa . În această săptămînă , Moldova şi-a mai căpătat denumirea de Tara Manelelor . Motivul este foarte simplu, că mai întîi SUA , şi azi România aruncă cu bani în noi ca la Manelişti . Nu mai rămîne decît să spunem şi noi “fără număr . fără Număr ” .

Totuşi , Unde a Fost Maia Laguta ? Şi unde a fost domnul Blega ?

Sesiunea de iarna a APCE, 26 ianuarie

autor — Wed, 27 Jan 2010 21:15:18 +0000

« Curaj.net » se bucura de popularitate si la Consiliul Europei, mai ales că unele materiale sunt traduse si in alte limbi,bravo lor !

Ora 11,10 Sosirea la Consiliul Europei a lui Georges A. Papandreou, prim-ministu al Greciei

Membrii delegatiei romane din partea PDL la APCE senatorul Igaș Traian si deputatul Stavrositu Maria, salută vizita presedintelui Romaniei Traian Basescu la Chisinau.

Hai la spaghetti!

Iurie Ţurcanu — Wed, 27 Jan 2010 20:35:03 +0000

Sunt inspirat de reclama cu dna sugînd o… spaghetă. Voi încerca nişte gînduri mai lungi, adică.
1)Pentru Victor şi alţii. Cine-i Melchiades? Vă întreb la rîndu-mi: din ce generaţie sunteţi? Cum aţi reuşit să treceţi pe lîngă cel mai valoros roman /în spaniolă cel puţin/ al sec xx? Un veac de singurătate se numeşte, e de Garcia Marquez.
2)Se vor ieftini bananele – o veste de ultimă oră. Căci se pare suntem pe calea de a deveni republică bananieră. Pentru detalii vezi acelaşi roman + Toamna patriarhului+istoria Americii Latine. A promiso chiar Biden – consolatorul. /după ce Obama a pus la calşe cu Putin “plnuri pe un veac”, adică strategice, a mers şi Biden în Georgia şi Ucraina cu consolări…A trecut şi pă la Dîmboviţa…/
3) Memoria asta! Mai fericiţi cei de pă plaiul cu boi care nu o au. Eu, săracu, mi-am adus aminte, aşa din senin de Strîmbeanu A şi de strîmbătăţile companiei în care e pă post de înţelept /sic!/. Astfel, la 1995-6, acesta împerechiat cu Dănilă a Moldovei /azi patriarh al românilor/, organiza mitinguri pe la mănăstirile din Moldova de vest contra întrării României în NATO. Ţin minte cuvintele mitropolitului: nu avem noi nevoie de blocuri…Că azi Andriuşa e pentru ca toată lumea să se bage în bloc nu mă miră. A mirare e lipsa pă plai a memoriei, iar pă de alta a grosimii unor obrazuri presupuse subţiri.
4) La vînătoare de năluci. Vezi Manifestul de pomină. Fantomele pentru bătrîna Europă sunt fireşti, vîrsta, dle… Unii de pă plai au de asemeni halucinaţii. Cică există o nălucă, care trebuie scoasă de peste tot. Condamnarea comunismului – ce presupune? Chiar nu mă pricep. Dacă-i vorba de stalinism, a fost codamnat încă de Hruşciov.
Pentru mine este esenţială discriminarea ideilor de practici. Şi ideea comunistă este veche şi va fi veşnic reiterată. Profetul Isaia, Platon, Eminescu cu ale sale linii inspirate despre “miturile albastre din timpurile aurite”, au exaltat ideea comunistă, care este în afara categoriei de bine şi rău.
Altceva este practica, adică bolşevismul, care presupune practica diabolică de realizare prin forţa brută un unui ideal. Apropo, Platon ar fi putut să fie primul bolşevic cunoscut în istorie. Nu a fost să fie: tiranul Dionisos nu s-a lăsat convins, nu a experimentat comunismul în Sicilia.
Ce facem noi? Acuzăm ceva ce nici nu a existat şi concomitent îi susţinem pe bolşevicii deghizaţi în liberali, demo, etc. /lista o cunoaşteţi: lucinski, urekian, dabija…/
5) Mare confuzie cu Transnistria în tagma anal/oral-istă. Ultima aberaţie de la VB: ca să vezi, ruşii nu ştiu ce să facă cu Transnistria. Iar filo-oral-istul V Pohilă vorbeşte la modul serios şi la Europa Liberă despre schimb de teritorii.
De unde să fi căzut, de unde să se fi luat asemeni ideologi?
Dar destul, să nu vă dălăciţi.

Iurie Ţurcanu

Pis.Am promis spaghetti, dar tot lapşa s-a primit, pentru plai – merge!