TRAGIC: Andrei Savciuc, unul dintre liderii studenţilor basarabeni din România, a murit într-un accident rutier.
Potrivit Unimedia, Andrei Savciuc, unul dintre liderii studenţilor basarabeni din România, a murit în noaptea zilei de ieri, 8 noiembrie, în urma unui tragic accident rutier, care s-a produs pe str. Bucureşti – Piteşti. Un alt coleg de-al său a fost transportat de urgenţă la spital.
La volanul maşinii se afla preşedintele Uniunii Naţionale a Tinerilor Basarabeni, Corneliu Rădăuţă, care a încercat să depăşească o maşină, lovindu-se frontal cu un TIR. Potrivit stirileprotv.ro, şoferul a scăpat fără nicio zgârietură.
„Pasagerul din dreapta (Andrei Savciuc – n. red.) a murit pe loc, iar cel de pe bancheta din spate a fost transportat de urgenta la spital, în Bucuresti. Pompierii de la descarcerare au fost nevoiti să taie maşina ca să-l poată scoate afară”, mai precizează ştirileprotv.ro.
„Nu stiam, la un moment dat, cand am vazut ca se misca masina, asa dintr-o data, pleaca mai repede, atunci ma lovise el. O lovitura puternica. A avut viteza mare”, a declarat Nicolae Dorobantu, şoferul TIR-ului.
Loading ...
am fost colegi de clasa la Creanga, nu-mi vine sa cred:( ne-am vazut recent si a lasat atita caldura in sufletul meu
mai rar asa persoane ca Andrei:(
condoleante familiei sale
[Translate]
trist
[Translate]
Povetea a lui Aldea Teodoroici continue…
[Translate]
Pacat!!!!Era un baiat destept si cu mari planuri de viitor. Citez cateva fraze spuse de el: “Dragi colegi, studenti basarabeni in Romania, ma adresez voua cu aceeasi libertate de spirit si va intreb:
Pentru ce ne-am lasat orasele, casele si mamele din Basarabia? Pentru ce am venit aici, dincoace de Prut? Pentru ce am ales sa facem o scoala la kilometri distanta?
Si nu fac retorica. Raspundeti-va la aceste intrebari.
Fratilor, daca vrem cu adevarat schimbari, de ce ramanem de cele mai multe ori impasibili si ignoranti? Daca vrem cu adevarat sa facem ceva pentru casele de la care am plecat, ce ne impiedica sa ne unim fortele si sa realizam un proiect al nostru, al tinerilor?…………In viata avem timp pentru a invata, a proiecta, a construi. Daca insa vom continua sa irosim timpul prin conflicte de orgolii si interese perfide, vom deveni o generatie de sacrificiu
Si pana la urma nu avem nimic de impartit.
Dar avem de luptat IMPREUNA.”
PACAT CA NU A AVUT TIMP SA SI REALIZEZE!!!
[Translate]
NU EXISTA CUVINTE PENTRU A-L DESCRIE PE ANDREI…DIN PACATE ERA PRINTRE PUTINII TINERI CU INITIATIVA SI CU ADEVARAT INTELIGENTI DIN ZIUA DE ASTAZI. DUMNEZEU SA TE ODIHNEASCA IN PACE!
[Translate]
Andrei…un suflet cald, un baiat destept si carismatic, un coleg si un sef de grupa exceptional..a plecat prea devreme dintre noi, sunt socata! De acum va fi printre ingeri.. D-zeu sa te odihneasca, suflet drag!
[Translate]
Dumnezeu sa il ierte!E pacat ca pleaca asemnenea oameni de langa noi
Era un roman cu ganduri de unionist,avea in camera sa mai multe drapeluri tricolore.Condoleante familiei si prietenilor lui Andrei.
[Translate]
andrei…un om care a fost victima…la fel ca si in cazul teodorovici! va ramane un prieten adevarat care a dat dovada de mult curaj, dar se pare ca “”tentacula lunga”" l-a agatat si pe el!cu mult respect, adio prietene!sper sa pot dovedi adevarul in cazul tau vreodata!
[Translate]
În memoria lui Andrei
http://ciobanita.wordpress.com/2009/11/10/in-memoria-lui-andrei/
În această seară, o parte din basarabenii din România vor pleca acasă, dincolo de Prut. Dar nu cu bucuria că-şi vor vedea părinţii şi fraţii ci cu durerea că-l vor petrece pe ultimul drum pe colegul nostru, Andrei Savciuc, unul dintre liderii studenţilor basarabeni, decedat zilele trecute în urma unui tragic accident rutier.
Ceilalţi, rămaşi în Bucureşti, vom avea grijă ca în noaptea asta să nu se stingă făcliile în căminul care ne-a fost casă în ultimii ani petrecuţi în România.
În memoria colegului şi prietenul nostru Andrei am aprins o lumânare… cuvintele şi omagiile sunt de prisos acum. Să-l lăsăm pe Andrei să ne vorbească, să nu uităm ce ne-a învăţat:
“Dragi colegi, studenţi basarabeni în România, mă adresez vouă cu aceeaşi libertate de spirit şi vă întreb: Pentru ce ne-am lăsat oraşele, casele şi mamele din Basarabia? Pentru ce am venit aici, dincoace de Prut? Pentru ce am ales să facem o şcoală la kilometri distanţă? Şi nu fac retorică. Răspundeţi-vă la aceste întrebari.
Fraţilor, dacă vrem cu adevărat schimbări, de ce rămânem de cele mai multe ori impasibili şi ignoranti? Dacă vrem cu adevărat să facem ceva pentru casele de la care am plecat, ce ne împiedică să ne unim forţele şi să realizăm un proiect al nostru, al tinerilor?.. În viaţă avem timp pentru a învăţa, a proiecta, a construi. Dacă însă vom continua să irosim timpul prin conflicte de orgolii şi interese perfide, vom deveni o generaţie de sacrificiu.
Şi până la urmă nu avem nimic de împărţit. Dar avem de luptat ÎMPREUNĂ.”
[Translate]