Categorie: Pamflezia de rigoare (AUDIO SHOW)

Mi-s plămădit, bânguie unii,
Din zeci mixturi caragialeşti.
Am supt şi io, ca toţi, din sânii
Cu mameloane româneşti.

Jucam şi io, în tinereţuri,
Visări, cu ochii larg închişi,
Dar, neavând listă de preţuri,
Pe visuri poţi ca să te pişi.

Puteţi să-mi spuneţi, simplu, Ghiţă…
Pentru că-n timp ce mă pişam,
Întrezărit-am o portiţă,
Ce nu văzuse Ghiţă neam!

Apăi da` prost o hi bădiţă,
Ce-o sta viţăl şî s-o holba,
În loc să intre-n odăiţă,
Pe poarta ce să-nfăţişa.

Pătruns în banca de favoruri,
Primit-am plicul cu rata,
Un domn ce ameţea zerouri,
Concluzionând că… “va costa!”

Plăteam lunar, sperând a scoate
Măcar juma` de vis pişat,
Pe-a minţii mele-ariditate
Să pui sâmbur aristocrat.

În timp văzut-a şi partidu`,
Că-s bun, că-s rău, c-am cotizat…
Şi-a-mpins drăguţul de el blidu`,
Să mânc şi io ca un bărbat.

Apoi, în ani, cu-aşa tocană,
Făcută din carne de drac,
Sugeam ţara din damigeană,
Să sting `cea sete de sărac.

Pe când vă scriu, văz mii de Ghiţă,
Pe care visul i-a-nşelat,
Cum mijesc ochii la portiţă
Ce străjuieşte-al meu palat.

Cu toţi plătesc rentă lunară,
Pentru ca io să candidez
La funcţîia de şef de ţară…
A dracu, de când o curtez!

Deunăzi m-a sunat şi banca,
Să mă anunţe că-i cam bai,
A crescut rata-piţipoanca,
De joci, ai, n-ai… musai să dai!

D`aia zic…

N-am vremi să stau, să plec urechea
La interesul naţional,
Halesc pământ, muşcat de strechea
Interesului personal.

Alin Farcas