Astazi orasul Strasbourg este cunoscut nu numai ca un centru politic unde sunt amplasate Consiliul Europei, Parlamentul European si Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), ci si ca un centru cultural si istoric cu vechi traditii. Invrednicit in 1991 cu titlul de Capitala a Craciunui, Strasbourgul uimeste vizitatorii cu o multidudine de manifestatii culturale legate de aceasta sarbatoare. Un loc aparte il are si organizarea an de an a Iarmarocului de Craciun (Marché de Noël), traditie conceputa inca din secolul XVI.
La inceput iarmarocul se desfasura numai in jurul Catedralei Notre-Dame de Strasbouirg (edificiu arhitectural in stil gotic construita in sec. XII-XV.); cu anii el s-a extins pe o suprafata ce astazi este cuprinsa intre Place Austerlitz, Place du Château, Place du Marché Neuf, Place des Meuniers, Place Benjamin-Zix si Place de la Gare Centrale.

Iarmarocul este o buna ocazie pentru pentru cei aproape doua milioane de turisti din lumea intreaga pentru a face cunostinta cu cultura si traditiile alsacienilor.

Organizarea iarmarocului incepe la mijloc de noiembrie (!!!) sub egida primariei si a municipialitatii orasului Strasbourg (ce are un venit din aceasta sarbatoare de 2,5 milioane de euro!!!). Au fost deja instalate 300 de gherete, chilometri de girlande, procurati 650 de brazi ce vor infrumuseta centrul si cartierele orasului. Sa nu uitam ca din o mare sarbatoare religioasa Craciunul a devenit o imensa sarbatoare comerciala,- in aceasta perioada cifra de afaceri a tuturor comerturilor explodeaza – in mai putin de doua luni se cistiga 160 milioane de euro.

Anul acesta bradul central de pe piata Kleber a fost instalat la 9 noiembrie – un adevarat colos de 110 ani cu inaltimea de 28 metri. In fiecare an tema si decoratiile bradului se schimba – anul acesta, bunaoara, pentru o decorare exceptionala a pomului de Craciun a fost invitata celebrul dizainer Antoinette Pfliman, sosita special de la New York.

Primaria orasului Strasbourg va cheltui pentru organizarea si petrecerea Iarmarocului -2009, 150 mii de euro. Pentru organizarea celor peste 500 de manifestatii de iarna in cartiere primaria si comunitatea urbana Strasbourg va cheltui 310 mii euro, iar pentru decorarea centrului si a cartierelor inca 255 mii euro. Asociatia “Vitrinile orasului“ care decoreza vitrinele magagazinelor si a buticurilor va fi subventionata cu 245 mii de euro.

In toata perioada Iarmarocului (28 noiembrie-30 decembrie) atit centrul cit si intregul oras se transforma intr-o tara de basm in care se petrec toate minunile si se indeplinesc toate dorintele. Vizitatorilor li se propune in gama larga traditionalele obiecte artizanale alsaciene fabricate din ceramica, tesaturi si prajituri de craciun (Kougelhof, bredle, strudel), suvenire si bibelouri din sticla; iar pentru gustari nelipsite vor fi tartes flambées, bierea si vinul cald (preparat din vin rosu Bordeaux, miere, suc de portocale, scortisoara, anis si cuisoare).

Pentru prima data la initiativa primariei orasului Iarmarocul de Craciun va fi deschis in zilele de vineri, simbata si duminica pina la orele 2130, iar in celelalte zile ale saptaminii pina la orele 20OO cu exceptia zilelor de 24, 25, 28 si 31 decembrie.

De ani de zile,conform traditiei la Iarmaroc titlul de invitat de onoare este acordat unei tari si unei regiuni. Anul acesta invitatii de onoare sunt regiunea Québec (Canada) si Rusia.

24 de maiestri in arta artizanala rusa isi vor prezenta operele in cele 18 gherete, reprezentind cele mai mari regiuni ale Rusiei. Diverse restaurante vor propune vizitatorilor Iarmarocului gustari traditionale rusesti. Va fi prezent chiar Ded Moroz si Snegurocica.

Din afirmatiile organizatorilor toate tarile au sanse egale sa participe la Iarmaroc, principalul e ca dorinta sa fie mare si ca tara sau regiunea data sa aiba bogate obiceiuri de Craciun, sa depuna cererea la timp. Ma gindesc cu invidie la 2006, cind Romania a fost invitatul de onoare in perioada de 25 noiembrie – 23 decembrie 2006, ca la 1 ianuarie 2007, impreuna cu Bulgaria, sa fie acceptata ca membru deplin si egal in Uniunea Europeana. Republica Moldova , cred ca are si ea sanse reale pentru Iarmarocul anilor viitori…

Gheorghe HORODISTEANU
Strasbourg 25 noiembrie 2009