Se implinesc 89 de ani de cand Transilvania s-a unit cu Romania. E un moment de bilantz, mai ales ca marea majoritate a lumii nu are habar de semnificatia de atunci a acestei zile. Momentul istoric a fost “porcait” de interventia unui reprezentant maghiar al Romaniei la EEU, care a cerut ungurilor din tara sa poarte doliu pentru aceasta zi. Amintesc cateva lucruri:

In Transilvania de atunci – ca si de acum -romanii alcatuiau marea majoritate a populatiei, ca si azi, cu exceptia “Judeteleor din Trei Scaune”, cum se numea tinutul secuiesc pe atunci.

Pentru 70% din populatie, cat reprezentau romanii, existau in total trei scoli cu limba de predare romana, toate trei scoli confesionale…catolice. Unul din bunicii mei a terminat o asemenea scoala pe la Prundul Bargaului. Pentru milioanele de romani existau in Dieta de la Budapesta numai trei reprezentanti romani. Pentru minoritatea maghiara din Ardeal existau circa 300 de reprezentanti in dieta. Omul care a propus acum 150 de ani ca limba oficiala in Transilvania sa fie limba romana a fost executat atunci de urgentza prin spanzurare in Marea Spanzuratoare a Transilvaniei, situata aproximativ pe locul unde este astazi hotelul Belvedere, pe Cetatzuia din Cluj.

Din pura intamplare stranepotul lui, singurul lui urmas care mai traia, a fost si el ucis de cativa ani la Sibiu de catre un criminal tanar care si-a justificat actul spunand ca oricum “era homosexual” si deci merita sa moara.

Conform legii Tisza din 1910, intrarea romanilor in orase era practic imposibila. Cazurile putine cand era permisa erau legate de acceptarea maghiarizarii familiei celor care erau interesati sa traiasca la orase. Bunicul meu a refuzat sa-si maghiarizeze numele si a fost dat afara din serviciu, desi lucra tocmai in…Kosice, in Slovacia! Istoricul (maghiar) Paul Lendvai relateaza cum sute de mii de romani au acceptat “cu veselie” sa se maghiarizeze in deceniile Imperiului Dual ausro-ungar.

Nu exista nici un liceu romanesc si nici o universitate romaneasca. Propaganda antiromaneasca era extrem de activa si era bazata in principal pe afirmarea cu succes a teoriei ca in “Vechiul Regat” toti locuitorii sunt tzigani si ardelenii trebuie sa se fereasca de ei. Aceeasi propaganda functioneaza si azi in alte tinuturi.

Nu exista nici o alta limba admisa oficial pe teritoriul asa-zisei Ungarii cu exceptia limbii maghiare. Pe atunci circula bancul ca din trei unguri unul este roman, al doilea este slovac iar al treilea croat. Romanul “Peripetiile soldatului Sveic” arata in mod extrem de onest si precis relatiile dintre nationalitati in fosta Ungarie, in preajma primului razboi mondial.

Din aceste motive nu exista nici un fel de “iubire fatza de imperiu” a locuitorilor asa-zisei Ungarii. Romanii care erau inca in viata cand eram copil si care au participat la primul razboi mondial mi-au spus ca in tot timpul razboiului au tras numai in ciori cu arma, majoritatea fiind trimisi pe frontul…italian, ca sa nu dea de romani. Ei stiau ca “Ungaria” trebuie sa cada si sa se destrame.

Nu mai insist sa arat diferentele fatza de situatia de azi. Cred ca este o crima insasi faptul ca mai exista inca azi unguri care considera ca fostul sistem colonial rasist creat de Imperiul Austro-Ungar trebuie regretat. Regretarea rasismului, sovinismului de mare putere nu ar fi trebuie nici macar amintite. Azi avem o situatie total schimbata, care nu se compara cu ceea ce a fost atunci nici macar pentru minoritatea tiganeasca. Slava domnului ca ungurii au scoli, Universitati, etc, etc. Ba mai mult: au chiar si posibilitatea sa sara peste cal si sa isi faca nevoile pe statul care ii trimite sa ne reprezinte in concertul natiunilor, la Bruxelles.